Autorităţile vor să extindă de cinci ori suprafaţa irigabilă a Canalului Siret-Bărăgan

Canalul Siret-Bărăgan

După aproape 30 de ani de la abandonare, şefii ANIF spun că lucrările la Canalul Siret Barăgan vor fi reluate în martie 2020.

Autorităţile promit din nou demararea cât de curând a lucrărilor la Canalul Siret, după ce au fost simplificate unele proceduri.

Şefii ANIF spun că au fost deja purtate discuţii cu primăriile localităţilor, cu fermierii din zonă pentru constituirea organizaţiilor de udători, astfel încât irigatul se va realiza cu costuri minime pentru fermieri.

„În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pe lângă cele două milioane de hectare, noi vrem să extindem suprafaţa irigabilă la aproape 3 milioane hectare. În strategie sunt cuprinse şi suntem în faza de expertiză şi urmează să punem în SEAP, proiectul tehnic pentru Canalul Siret-Bărăgan, primii 14,5 kilometri din Canalul Siret - Bărăgan. Aşa cum am spus, sunt convins că vom finaliza proiectarea, inclusiv licitaţia pentru construcţii montaj, astfel încât pe 30 martie 2020 lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să înceapă, potrivit lui Florin Barbu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Începute în urmă cu 32 de ani, mai exact în anul 1987, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan au mers bine o vreme, până la Revoluţie, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură, din cele două tronsoane. Astfel, primul tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.

Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Canalul Siret-Bărăgan poate fi exploatat însă şi din punct de vedere turistic. În urmă cu mai bine de un deceniu, autorităţile statului se lăudau cu intenţia de amenajare a mai multor porturi, respectiv la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.

Cât costă întreaga investiţie

Potrivit oficialilor din Vrancea, totalul investiţiei pentru primul tronson se ridică la 475 de milioane de euro, din care s-au executat până în prezent lucrări în valoare de 130 de milioane de euro, adică o treime.
Demararea lucrărilor pentru cel de-al doilea tronson, pe segmentul Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni – Dridu reprezintă o investiţie cifrată la 2,250 miliarde de euro, iar până în prezent statul nu a alocat niciun leu.
Totodată, în zona Vrancea s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri în valoare de 332.000 de euro, fiind necesare încă 350.000 de euro pentru finanţarea investiţiilor colaterale.