Apele miraculoase de la Vizantea. Acum un secol bolnavii veneau în staţiune pe targă şi plecau acasă vindecaţi

Apele miraculoase de la Vizantea. Acum un secol bolnavii veneau în staţiune pe targă şi plecau acasă vindecaţi

Unul dintre cele şapte izvoare cu apă sulfuroasă de la Vizantea

Izvoarele cu apă sulfuroasă a fost considerate de militarii germani, în Primul Război Mondial, drept o „mină de aur“. Din 20 de izvoare, azi mai sunt şapte.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 135 de ani, în localitatea Vizantea Mănăstirească, din judeţul Vrancea, a fost fondată prima staţiune balneoclimaterică, în care anual mii de oameni veneau să se trateze. Aici existau nişte izvoare cu valoare terapeutică ridicată, care rivalizau cu staţiuni celebre din lume.

Istoria acestor izvoare de apă a ieşit la iveală în anul 1869, după ce multă vreme localnicii le-au considerat scurgeri de la puţurile de păcură aflate în acea zonă.

Profesorul localnic Victor Herchea, care a scris monografia acestor locuri, a consemnat în lucrările sale despre acest lucru.

„În anul 1888, medicul oraşului şi Spitalului Panciu, Rafail Rosin, face pentru prima dată studiul terapeutic al acestor ape, în vederea susţinerii tezei de doctorat la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În lunile iunie şi iulie locuieşte la Vizantea făcând observaţii pe bolnavi. El descoperă mai multe izvoare luând probe de la 25 dintre ele, câte 2 sticle de un litru pe care le trimite Laboratorului Chimic Central Bucureşti. După un an de aşteptări, neprimind nici un răspuns, medicul din Panciu renunţă la teza de doctorat, dar continuă observaţiile medicale şi îndrumă pe bolnavii de scrofuloză, reumatism, sifilis, să facă băi la Vizantea”, scrie profesorul Herchea.

Medicul era convins de valoarea acestor ape sulfuroase, după ce cu câţiva ani în urmă un tinichigiu din Panciu, care avea reumatism cronic şi pentru care s-a încercat vindecarea sa la medici din Bucureşti, fără succes, s-a însănătoşit complet doar după câteva băi cu apa de la izvoarele de aici.

Vestea vindecării sale s-a împrăştiat rapid şi în anul următor, mai mulţi bolnavi din acest oraş s-au vindecat de reumatism cu ajutorul băilor făcute la Vizantea.

Vizantea a fost declarată staţiune în anul 1886. Pe atunci comuna avea doar 327 de case şi puţin peste 1.300 de locuitori. Erau deschise în schimb şase cârciumi. Autorităţile vremii au dorit să dezvolte staţiunea, prin construirea de stabilimente, dar şi prin construirea unui drum, întrucât localitatea era izolată, dar lipsa fondurilor a împiedicat realizarea acestui deziderat.

De altfel, Ministerul Domeniilor a fost informat despre efectul acestor ape în 1891 şi 1892 şi s-au întreprins demersuri pentru a i se acorda o atenţie mai mare staţiunii în care oamenii erau vindecaţi de reumatism, scrufuloză, pelagră şi chiar sifilis. Foarte mulţi oameni voiau să vină să se trateze aici, dar în lipsa locurilor de cazare renunţau la acest gând.

„Dicţionarul geografic al judeţului Putna” consemna că la sfârşitul sec. al XIX-lea existau la Vizantea „cinci barace mai mari, care fac fiecare pe zi câte 20 de băi”. Cu băile care se mai făceau la diverşi cetăţeni, numărul acestora ajungea la 130 de băi calde pe zi.

4000 de turişti-pacienţi în doi ani

Câţiva ani mai târziu a fost adusă la Vizantea o ambulanţă militară rurală care transporta la spital bolnavi pentru a fi vindecaţi. În numai două săptămâni, în acele locuri, medicii au consultat 1.000 de persoane, cât tot satul la un loc, iar jumătate din bolnavii trataţi s-au vindecat în urma băilor cu apele minerale.

Din analiza de laborator făcută de un renumit farmacist al timpului cu privire la apele minerale de la Vizantea, care a cuprins doar şase din cele 20 de izvoare cunoscute la acea dată, a reieşit că apele sunt foarte clorurate, iodurate (izvorul nr. 1), sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3, 4), sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6). În documentele de arhivă se consemnează că între anii 1888-1889 la Vizantea au venit 3.984 de vizitatori din Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Târgu Jiu, Iaşi, Bacău, Buzău, Galaţi, Slatina, Tecuci, Rm. Sărat.

“În primii ani ai sec. XX au loc şi unele mici îmbunătăţiri care erau indispensabile unei staţiuni. Astfel în anul 1902, între 10 iulie-31 august a funcţionat o secţie de spital cu personal compus din medic, infirmier, spălătoreasă şi un îngrijitor. În 1903 au mai fost aduse de la Spitalul rural Vidra încă 10 paturi. În acelaşi an se dă în folosinţă peste Răchitaşu o şosea ce leagă Vizantea de Soveja, se instalează reţeaua telefonică şi se amenajează un parc cu chioşc pentru muzica băilor, chiar în centrul satului Vizantea-Mânăstirească. În anul 1904 s-au construit 4 cabine din scânduri pentru duşuri (bărbaţi) şi 4 cabine pentru femei. Se detaşează din Focşani şi Odobeşti un ofiţer şi câţiva jandarmi pentru menţinerea ordinii în staţiune", mai consemnează profesorul Herchea.

Practic, staţiunea era considerată printre cele mai importante din ţară şi a continuat să fie aşa şi în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, soldaţii nemţi găsind aceste izvoare drept o "mină de aur".

Înfiinţarea Oficiului Naţional de Turism printr-o lege din 29 februarie 1936 face ca şi Vizantea să aibă noi forme de administrare, prin crearea oficiilor judeţene de cură şi turism. S-au făcut proiecte mari pentru staţiune, care au rămas însă la stadiul de simple hârtii întrucât din cauză că războiul bătea la uşă nu s-au găsit bani pentru construirea unui nou bazin pentru captarea apelor minerale şi ridicarea unui hotel cu cazino, precum şi alte investiţii.

Doar o amintire frumoasă

Oameni care au continuat să se vină să se vindece la Vizantea au existat şi în perioada comunismului, însă numărul lor era foarte mic. Astăzi, doar câţiva localnici mai folosesc apele minerale să-şi trateze singuri bolile, dar nici un turist nu mai vine aici în acest scop.

Primăria comunei Vizantea-Livezi are un proiect pentru construirea unui complex balnear, cu 120 de locuri, unde să fie aduse prin captare celebrele ape de la cele şapte izvoare sulfuroase.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: