Înfiat de bunic şi frate cu tatăl său, în acte. Lucruri mai puţin ştiute despre actorul Cornel Coman
0
Anul acesta s-au împlinit 41 de ani de la moartea unuia dintre cei mai carismatici actori români, cu roluri memorabile în piese de teatru şi filme.
Pentru că este originar din Vrancea, la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale se păstrează câteva documente în legătură cu viaţa şi famila acestui mare actor român, Cornel Coman.
Pe tatăl său îl chema Alexandru şi era fiul unor ţărani din comuna Găuri, care s-a unit ulterior cu actuala comună de azi Vizantea Livezi. De altfel, în această zonă geografică s-au stabilit sau au locuit dintotdeauna moşii şi strămoşii actorului Cornel Coman, botezat la naşterea sa, din anul 1936, Alexandru Corneliu Coman.
Revenind la tatăl său, în anul 1931 şi-a deschis o afacere în satul natal, la Registrul Comerţului fiind depus un certificat matricol pe baza căruia a dovedit că are competenţele necesare pentru a administra o astfel de afacere.
Afacerea consta într-o cârciumă cu vin şi bere, băcănie, mărunţişuri, manufactură, fructe şi lemne. Cu acest magazin universal, bărbatul şi-a crescut copiii, de pe urma comerţului reuşind să cumpere peste 10 hectare de pământ în marginea satului şi încă vreo două case, una la Vidra şi alta la Focşani. Aşa se facă că şi educaţia copiilor s-a făcut la cele mai bune şcoli
În ceea ce-l priveşte pe actorul Cornel Coman, în acte Alexandru Corneliu, acesta a venit pe lume în 1936, a urmat cursurile scolii primare, iar din anul 1946 a fost trimis să studieze în prima clasă la Liceul Unirea. Dar aici planurile părinţilor au fost date peste cap.
Probleme cu şcoala
„Fiind un copil sensibil s-a înfricoşat de larma şi de lumea multă şi pestriţă a Focşanilor, el, care era obişnuit cu văile şi crestele liniştite pe care era aşezat satul Găuri şi nu a reuşit să se acomodeze în acest nou loc. În anul şcolar 1946-1947, rezultatele şcolare nu au fost bune şi anul următor a repetat aceeaşi clasă I, care, de asemenea, a început dificil şi s-a terminat şi mai greu. Cele mai mari note le-a obţinut la religie, la igienă, desen şi la educaţie fizică. A amânat examenul de final de an din iunie tocmai în luna septembrie şi abia este declarat promovat. În anul şcolar următor, 1948 -1949, are loc şi reforma învăţământului, când clasa a II-a de liceu devine a VI-a gimnazială, însă din nou emoţiile, sensibilitatea sau necazurile părinţilor cu regimul comunist l-au blocat definitiv în acest nou an şcolar, reuşind să obţină doar o notă de 8 la limba rusă, după care este retras şi nu mai este identificat ulterior la acest liceu", spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filaiala Vrancea.
În acea perioadă, au început problemele cu regimul comunist instalat temeinic la cârma ţării, tatăl său fiind considerat chiabur. Din acest motiv, Cornel Coman a fost înfiat de bunicul său, Toader Coman, devenind, practic, în acte, frate cu tatăl său.
Conform arhivelor locale, atât tatăl, cât şi mama sa au intrat în atenţia autorităţilor, fiind declaraţi, în anul 1950, persoane nedemne de a vota, iar acest lucru a venit la pachet cu alte sancţiuni, cum ar fi impozite enorme, anchete periodice, acces condiţionat la studii pentru copii.
Cu toate aceste greutăţi, actorul Cornel Coman a mers mai departe, a terminat cursurile şcolare, a muncit pentru a nu mai fi o povară pentru părinţi şi nu s-a lăsat până nu şi-a văzut visul cu ochii, acela de a deveni unul din cei mai înzestraţi actori români.
Până acolo trebuie spus însă că a fost convins de fratele său, care era secretar muzical la Filarmonica din Focşani, să studieze contrabasul şi vioara. Fiind respins la examenul de la Institutul de Teatru, merge pentru un an la o şcoală de Topografie din Bucureşti, apoi se întoarce în Focşani şi se angajează ca instrumentist la Filarmonică.
La vârsta de 27 de ani, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, după care a fost actor la Braşov, apoi la Teatrul Bulandra din Capitală. Graţie stilului său elegant, a fost repede remarcat de regizori şi distribuit în filme. Primul rol l-a avut în anul 1966, cu filmul ”Dimineţile unui băiat cuminte”, unde a jucat alături de Irina Petrescu şi Dan Nuţu.
A realizat roluri memorabile în filme celebre în epocă: ”Pădurea pierdută”, ”Drum în penumbră”, ”Trecătoarele iubiri”, ”Prin cenuşa imperiului”, alături de cei mai mari actori ai scenei româneşti.
A fost căsătorit cu avocata Letiţia Maria Coman (Nicolescu) şi a avut un fiu. Un cancer nemilos l-a răpus la vârsta de doar 44 de ani, în anul 1980.
Se încarcă comentariile...
