În cât timp s-a construit centrul civic al municipiului Focşani şi de ce erau nemulţumiţi tovarăşii

O dată cu înfiinţarea judeţului Vrancea, după o perioadă grea şi păguboasă  în subordinea Regiunii Galaţi, zona  noastră geografică  a beneficiat de ceva mai multă atenţie de la forurile centrale.

Judeţul Vrancea s-a înfiinţat în anul 1968, tot atunci Focşaniul fiind declarat municipiu. Sarcina de a duce la îndeplinire acest ordin i-a revenit ministrului de interne de la acea vreme, Cornel Onescu.

Cu fonduri mai consistente decât în trecut, când Vrancea aparţinea de Regiunea Galaţi, în oraş s-au trecut la ample modernizări urbanistice.

Un astfel de exemplu este ansamblul arhitectural compus din  Piaţa Unirii, numită în trecut Piaţa Libertăţii sau Munteni, Casa Albă şi B-dul Unirii din imediata apropriere a celor două obiective.

Forma urbanistică semnificativă  pe care o vedem azi este realizată  între anii 1968-1976  şi împreună cu Biserica Sf. Ioan, Ateneul Popular  Maior „Gh Pastia”, Hotelul „Unirea”, Monumentul Unirii  şi Grădina Publică alcătuiesc cel mai interesant peisaj urban din urbea noastră.

AU DEMOLAT HRUBELE SĂ CONSTRUIASCĂ CENTRUL

Astfel cu proiectul nr 107/1968 , un colectiv de arhitecţi  alcătuit  din Lăzărescu Cezar , Ochinciuc Mircea şi Ţiganco Radu  au  supravegheat construirea sediului Comitetului judeţean P C R Vrancea, în prezent Consiliul Judeţean Vrancea şi Prefectura Judeţului Vrancea. Iată ce conţin actele vechi ale Departamentului de Proiectări Bacău.

FOTO: Centrul Focşaniului, în plin proces de construcţie (foto: Virgil Humăilă)

„Sediul Politico-Administrativ al judeţului Vrancea va fi  amplasat   în Piaţa Unirii unde  va fi ridicată  o construcţie alcătuită din două corpuri, unul în formă de bară cu subsol, parter şi două nivele, iar celălalt cu subsol, parter şi şase etaje.  Amplasamentul viitoarei construcţii  va fi  situat pe fosta albie a râului Milcov, terenul de fundare fiind alcătuit  din alternanţe  de straturi aluvionare , nisip fin, pietriş,  prafuri ... La începerea lucrărilor  de săpătură  s-au găsit pe amplasament  două hrube adânci  de aproximativ  5 şi 7 metri  care  nu se vor conserva, trebuind a fi demolate”, se arată în documentele aflate la Arhivele Naţionale Vrancea şi consemnate de istoricul Florin Dîrdală.

FOTO: Bulevardul Unirii, în zona centrală  WWW.focsaniulvechi.ro

Documentele de  Proiectare  continua cu noi detalii  tehnice.

„Amplasamentul propus va ţine seama de următoarele considerente. Terenul nu necesită demolări din fondul locativ,  ci numai o brutărie şi două  magazii, iar  construcţia noului sediu va fi direct legată  de clădirea  Consiliului Municipal.  Vor rezulta două teme construibile, Corpul A,  subsol, parter  şi 6 nivele  iar corpul B subsol, parter plus două nivele  care constituie totodată şi elementul de legătură între sediul actual şi Corpul A. Accesul se va face printr-o curte de onoare  creată în fata sediului, pentru  oficiali o intrare separată  în corpul B, iar pentru funcţionari şi public  o a doua intrare pe faţada laterală a Corpului A. 

În afară de aceste intrări se va  mai da  un acces  de serviciu  la bufetul cantină aflat la subsolul construcţiei prin strada Eroilor. La parter vor fi amplasate, în afara spaţiilor necesare  acceselor sălile de seminar şi conducerea  Cabinetului de Partid, birourile de audienţă pentru public   şi sala de şedinţe  pentru 200 de locuri.  La etajul 1  se vor amplasa toate birourile  conducerii  Comitetului judeţean PCR  şi al Consiliului Popular Judeţean.  Totodată din biroul Primului Secretar  şi al Primului Vicepreşedinte  se va  putea  accede pe o logie cu caracter oficial, aceasta logie urmând să se folosească  în cadrul unor întruniri şi  mitinguri  organizate în Piaţă”.

CENTRUL, CONSTRUIT ÎN DOI ANI

Construcţia este realizată repede, în mai puţin de doi ani, dar vechii lideri ai Vrancei nu erau încă mulţumiţi . Vechea înfăţişare a centrului oraşului nu corespundea ambiţiilor acestora  şi cu proiectul Institutului de Proiectare Bacău  se trece la modernizarea străzii Mare a Unirii, adică  construirea unei străzi noi  în lungime de 350 de ml , cu o lăţime a părţii carosabile  de 14 metri , cu 4 benzi de circulaţie.

FOTO: Nicolae Ceauşescu la Focşani, după ce s-a construit "Casa Albă"

Extragem din Memoriul General:
„Datorită faptului că în Piaţa Unirii  din Focşani  s-a construit sediul administrativ al Consiliului Popular Judeţean Vrancea, localul nou al Miliţiei Focşani (clădirea Federalcoop de azi) şi este în curs de execuţie  noul hotel cu opt nivele, iar în cursul anului 1972   urmează a se construi pe stânga Piaţa Unirii, iar pe dreapta blocuri cu magazine  la parter  este necesar a se construi şi moderniza  arterele de circulaţie ce vor deservi aceste construcţii.  Astfel, vechiul traseu al străzii Mari se va abandona , pentru că  s-a  prevăzut că blocurile cu magazine să fie construite pe acest traseu”.

FOTO: Piaţa Unirii în anii 70' www.focsaniulvechi.ro

Mai amintim că memoriul justificativ a motivat intenţia autorităţilor de a schimba zona respectivă prin faptul că  traseul vechi al străzii Mare a Unirii, ce începea de la Big actual,  era un traseu sinuos  şi întortocheat, având partea carosabilă lată  de 7 m  şi cu două trotuare înguste  de 1,00-1,50 m.

STUDIU DE TRAFIC ŞI ÎN PERSECTIVĂ

Prin această sistematizare  a centrului oraşului Focşani  şi prin construirea noilor blocuri  acest traseu a fost abandonat  şi desfiinţat, iar construcţiile vechi existente  demolate.  Noua artera prevăzută era analizată pe hârtie din toate punctele,  stabilindu-se   pe lângă lăţimea părţii carosabile  de 14 metri şi spaţii verzi late de 1,75 metri de o parte şi alta a acesteia.

Pe partea stângă a străzii s-a proiectat  un trotuar lat de 2,25 m, întrucât pe această parte nu sunt construcţii  şi deci va fi o circulaţie mai redusă. Pe partea dreaptă s-a proiectat un trotuar lat de 3, întrucât pe această parte se vor construi blocuri  cu magazine la parter  şi deci va fi o circulaţie pietonală mult mai mare  în ceea ce priveşte lăţimea carosabilă.

Meticuloşii funcţionari comunişti au analizat la acel moment cu mare atenţie şi posibilul trafic de tranzit auto al noii artere de circulaţie.  Astfel, conform recensământul  vehiculelor  executat în 1970,   a rezultat un număr  de 1668  vehicule fizice în 24 de ore, iar pentru traficul de perspectivă de 15 ani, până în anul 1985  a rezultat dintr-un calcul ipotetic că strada va fi tranzitată de 11.665 autovehicule în 24 de ore  şi 1297 de autovehicule pe oră. 

În cuprinsul Pieţei Unirii puternicii momentului simţeau că ceva lipseşte, un adevărat monument al Unirii şi nu ceva minuscul cum se prezenta borna de hotar. Astfel, s-a hotărât ca aceasta să fie îndepărtată, iar în mijlocul Pieţei s-a ridicat  în anul 1975  Obeliscul Unirii, operă a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea.