VIDEO Judeţul Dolj nu se poate lăuda cu produse tradiţionale. Valuta forte a oltenilor: Prazul şi Zaibărul nu sunt recunoscute pentru identitatea culinară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Judeţul Dolj nu are niciun produs tradiţional înregistrat
Judeţul Dolj nu are niciun produs tradiţional înregistrat

Zaibărul de Băileşti şi prazul sunt două produse catalogate de olteni avuţie naţională, însă nu sunt recunoscute pentru identitatea lor culinară.

Când spui judeţul Dolj te gândeşti imediat la zaibărul de Băileşti şi prazul oltenesc, însă valuta forte a oltenilor nu are certificat de calitate, aşa că nu poate fi catalogată drept produs tradiţional. Oamenii au declarat că nu au putut obţinele documentele respective din cauza birocraţiei. „Zaibărul de Băileşti este înregistrat la OSIM, dar nu are certificat de calitate. Sunt reguli stricte impuse de autorităţi pentru a putea obţine acest atestat. Celebra băutură oltenească se vinde destul de bine atât în ţară cât şi în străinătate şi fără să fie recunoscută pentru identitatea ei culinară“, a povestit Ion Matei.

Judeţul Dolj nu are niciun produs tradiţional înregistrat

Zaibărul de Băileşti nu se vinde în magazine, ci doar la casele gospodarilor. Un litru costă între 3 şi 4 lei, dar se dă şi cu 6 sau 7 lei, în funcţie de pretenţiile olteanului.

VIDEO

Zaibărul este marcă înregistrată la OSIM şi este valuta forte a oltenilor

Zaibărul de Băileşti a fost făcut celebru de actorul Amza Pellea, în filmele şi scenetele sale. Pentru ca instrumental principal al lui Nea mărin să nu dispară odată cu trecerea timpului, primarul a înregistrat în anul 2009 marca la OSIM.

În judeţul Dolj, din 17 producători nu a mai rămas nici măcar unul. În Oltenia mai există doar două produse tradiţionale atestate, unul în Vâlcea, din carne – Avigis („Ca altădată“) şi un altul în Olt, „Prunele de Leleasca“.

În judeţul Dolj în momentul de faţă nu mai există nici măcar un fermier care să mai cultive suprafeţe mari de praz oltenesc.

image

Înainte de Revoluţie, în Dolj, se cultivau, anual, cel puţin 25 de hectare cu praz, iar de aici erau alimentate şi pieţele din alte regiuni ale ţării.


 
 

Craiova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite