FOTO MOŞII DE IARNĂ. Ce păţesc femeile dacă lucrează în această sâmbătă. Specialiştii: „Nu au voie să spele pe cap ca să nu tremure precum piftiile“

Praznicul pentru Moşii de Iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei: Foto: Marian Nicolae- C.J.C.P.C.T Dolj

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Secului de carne (cu o săptămână  înaintea Lăsatului Secului de brânză când începe Postul Mare al Paştelui) creştinii ortodocşi pomenesc pe cei trecuţi la cele veşnice, sâmbăta aceasta fiind cunoscută sub denumirea  de „Moşii de iarnă” sau Sâmbăta morţilor (Sâmbăta piftiilor).

În ziua prăznuirii Moşilor de Iarnă se pregătesc, pentru pomenire, coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. Credincioşii mai duc la sâmbăta morţilor pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate ale celor pe care îi comemorează. „Din bătrâni se spune că piftiile trebuie mâncate în această zi, să nu rămână pentru ziua următoare, fiindcă cei care mănâncă ulterior se vor îmbolnăvi de friguri peste vară. Femeile nu au voie să toarcă pentru a nu li se întoarce pomana şi, de asemenea, nu au voie să se spele pe cap ca să nu le tremure capul precum piftiile“, a spus prof. Nicolae Dumitru, colaborator  în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Femeile din judeţul Dolj au declarat că ştiu că în ziua Moşilor de Iarnă nu se lucrează. „Nu vrem să ni se întoarcă pomana dată. Pregătim pentru sâmbătă piftii, sarmale, colivă şi chec umplut cu mere. Pe data de 14 februarie îi pomeni pe cei trecuţi la cele veşnice“,, a spus Constantina Ilinca.  

La o săptămână, adică în duminica următoare va fi Lăsatul Secului de brânză, când începe şi Postul Mare al Paştelui, zi în care este permis consumul de brânză şi ouă şi al preparatelor din aceste produse, toate acestea fiind interzise apoi consumului până la Paşti. „La Lăsatul Secului de brânză în satele doljene se aprind focuri şi se „Strigă peste sat”, obicei cunoscut şi sub numele de „Aoleu, Mărie!”, „Alimări”, „Bâlbătaie”, „Bobotaie” sau „Obătaie”, o sărbătoare a flăcăilor de la sate prin care sunt strigate fetele de măritat (adevărate declaraţii de intenţie) dar şi femeile leneşe, urâte sau bărbaţii cu diferite vicii“, a mai spus prof. Nicolae Dumitru, colaborator în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
 

→

Imaginea 1/5: Praznicul pentru Moşii de Iarnă se săvârşeşte întotdeauna în sâmbăta ce precede săptămâna albă sau a brânzei