Jurnal de vacanţă: Culele din judeţul Dolj, între istorie şi uitare. Cum au ajuns construcţiile să se macine în fiecare zi

Jurnal de vacanţă: Culele din judeţul Dolj, între istorie şi uitare. Cum au ajuns construcţiile să se macine în fiecare zi

Peisajele sunt încântătoare

Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ vă propune astăzi ideea unei călători în trei locuri unice în judeţul Dolj, unde cu siguranţă, veţi avea parte de o experienţă unică. Majoritatea culelor construite în secolul 18 şi 19 în România există în Oltenia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arhitecţii din regiuna Olteniei au tras un semnal de alarmă în faţa pericolului degradării unor astfel de monumente. Deşi în Europa nu există foarte multe cule, construcţiile din regiunea noastră au ajuns să se degradeze de la o zi la alta. Cula din comuna doljeană Brabova este situată la 35 de kilometri de Craiova, însă în momentul de faţă este revendicată de unul dintre moştenitorii boierilor care au construit-o. Cătălin Petrişor, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Cosnservarea şi Promovarea Culturii Tradţionale Dolj, a realizat o cercetare la faţa locului, iar începuturile construcţiei din Brabova nu sunt cunoscute documentar. 
 

 „În anul 1841 moşia Brabova a fost cumpărată de la boierii Izvoreni de către Radu Geblescu, cula fiind stăpînită şi locuită de urmaşii acestuia. Prin natura materialului de construcţie şi prin analogie cu edificiile asemă¬nătoare, ea poate fi datată cu probabilitate în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Cula a fost făcută probabil, ca urmare, a înteţirii atacurilor cîrjaliilor şi pasvangiilor care, la 1801, au ars mai multe cule din Oltenia. Ştim, de asemenea, că în anul 1841 moşia Brabova ajunge în stăpînirea lui Radu Geblescu, care o cumpără de la Constantin Braboveanu.De la Radu Geblescu, moşia şi cula trec ca moştenire fiului său Constantin, care, la rîndul său, o dă de zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei ei cu Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, care stăpînea podgoriile din Gorcova“, se arată în cercetarea lui Cătălin Petrişor, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Cosnservarea şi Promovarea Culturii Tradţionale Dolj. 
 
Transformată în şcoală
 
Cula de la Alămj a fost ridicată în anul 1764 de către postenicul Barbu Poenaru şi este situată la 20 de kilometri de Craiova. Construcţia a fost transformată în anul 1934 în şcoală. „Cula, loc de refugiu, apărare, veghe şi alarmă, de formă pătrată, avea un parter şi trei etaje. La ultimul etaj se găsea o încăpere cu foişor de stâlpi şi câte un balcon pe laturile de miazăzi şi apus, de unde se vedea toată Valea Jiului.
 
În anul 1801 a fost arsă de cârjalii, până la etajul I şi a fost părăsită până la cutremurul din 1838, când s-au prăbuşit toate etajele, rămânând doar boltirea parterului peste care s-a făcut un acoperiş de tablă galvanizată. Zidăria era masivă, din cărămidă îngustă, legată cu mortar de var gros cu rosturi pline, cu pereţii de 1 m grosime. Boltirea era construită la toate etajele cu cărămidă dispusă radial, pe muchie, prin împletirea ei fără tipare. Din această construcţie se mai păstrează o sală mare, de aproximativ 8 m2, şi un vestibul în care se afla, probabil, scara care ducea la caturile de sus“, se arată în cercetarea lui Cătălin Petrişor.

 
Cula din Cernăteşti a fost construită în secolul al-XVIII-lea de familia boierilor Cernătescu. În incinta Culei Cernăteştilor a fost amenajat un muzeu unde au fost aduse obiecte vechi de sute de ani. În clădire sunt anumite locuri din care poţi vedea în exterior, fără ca din afară să te vadă cineva.  
 
Cula din Cernăteşti se află într-o stare bună de conservare. De-a lungul timpului aici au avut loc lucrări de reparaţii. Maria Ioana Cernătescu, ultimul descendent al familei Cernătescu, a donat muzeului şi bisericii din sat suma de 40.000 de lei. Banii au provenit din vaîzarea tablourilor semnate chiar de Maria Ioana Cernătescu.  
 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

 
 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările