„Doctorii“ care salvează viaţa istoriei. Restauratorii de la Muzeul Olteniei lucrează într-un laborator ultramodern

Sunt 13 specialiştii în halate albe care fac minuni în cel mai modern laborator de restaurare din România.Îi găseşti la Muzeul Olteniei, în atelierele de lucru ale Laboratorului de Restaurare – Conservare, aplecaţi asupra obiectelor care au trecut mai uşor sau mai greu testul timpului, pe care trebuie să le readucă la ce erau acum sute, mii de ani şi să le ajute să reziste alte câteva secole.

răiesc în umbra obiectelor şi se bucură să le vadă reîntregite în lumina reflectoarelor, iar de peste doi ani au satisfacţia că îşi pot practica meseria în spaţii de care se bucură de mult mai mult timp colegii lor din lume, bine dotate, cu echipamente care să le protejeze sănătatea.

„Cine mai stă să se gândească la boli. Riscuri sunt, dar sunt situaţii când simţi nevoia să atingi obiectul pe care îl restaurezi şi renunţi la mănuşi. Eu nu mă împac oricum cu ele“, povesteşte Ţuţu Bărbulescu, şeful Laboratorului de Restaurare – Conservare de la Muzeul Olteniei. Este mărturisirea pe care o auzi de la fiecare dintre colegii săi.

„Restaurarea se simte, aşa că se impune să atingi cu mâinile obiectele pe care intervii“, a spus Cristina Camelia Ghiţescu. 

Face cu plăcere pe ghidul pentru colegii din echipă prin cele cinci ateliere ale laboratorului. E parte din echipa de la ceramică, alături de Simona Gheorghe şi Viorel Cojocaru Bichea. Este locul unde, pe mesele cu suprafaţă tratată pentru a nu fi distruse de soluţii, cu aer comprimat, cu sistem tip girafă care filtrează şi scoate noxele din zona de lucru, dai peste fragmente de obiecte ca văscioare greceşti, amfore romane, sticlă arheologică, porţelan de Sévres sau cristal Baccarat.

La textile, Sorela Gângioveanu, Anişoara Vătuiu, Alina Gărău şi Irinela Firan te primesc cu poveşti despre Colecţia Maria Tănăse de obiecte vestimentare, pălării, poşete, evantaie, despre straie preoţeşti, rochia doamnei Elena Cuza, haina unei jupâniţe din secolul al XVIII-lea sau covoare de la 1800 încoace.

Click pe poze pentru galerie foto

Atelierul de carte veche – document stă sub semnul restaurării Tetraevangheliarului, cea mai veche carte datată din Ţara Românească, scrisă cu mai bine de 800 de ani în urmă pe pergament, material sensibil şi oscilant în funcţie de temperatură şi umiditate. În aceste atelier,  Cristina Camelia Ghiţescu, Claudia Lupu şi Rodica Opriţescu mai restaurează stampe, hărţi, litografii. 

Tezaurele monetare, armele, podoabe roamen din bronz şi argint, centruri metalice sau cutiile pentru corespondenţă sunt lăsate în grija echipei din atelierul de metale, arestauratorilorLeo Ionescu, Adela Dumitru şi Valentin Preda.

De investigaţiile fizico-chimice se ocupă Mari Dinu, ea fiind cea care identifică boala de care suferă piesa şi o trimite mai departe spre „doctorii“ care au leac pentru ea.