Craiova: Maria Bănuţ, suflet de artist în haină de paznic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bătăioasă ca o olteancă, nu s-a ferit o clipă de muncă, oricât de grea ar fi fost ea. A părăsit lumea Ieşilor şi a căutat să trăiască din artă în Cetatea Banilor.

Pe strada Fraţii Goleşti, la numărul 31, te opreşti fără un motiv anume. Ocoleşti copacul bătrân din faţa magazinului şi te trezeşti privind cu insistenţă pereţii. Treci pragul uşii şi te simţi o persoană norocoasă. Cu un zâmbet larg şi prietenos te primeşte o doamnă, căreia dacă îi ceri să îţi tragi sufletul şi să îţi clăteşti puţin privirea cu lucrările care îmbracă zidurile îţi eliberează imediat un scaun. Este Maria Bănuţ. O femeie cu chip luminos, purtând urmele plaiurilor moldave unde s-a născut şi a trăit o bună parte din viaţă.

De la Arte Plastice din Iaşi, la pază în Craiova

Viaţa a încercat-o în repetate rânduri. A lăsat în urmă vremea studenţiei la Arte Plastice în Iaşi şi a venit în Craiova, unde a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă. Se întâmpla în urmă cu 30 de ani. Destinul a purtat-o pe Maria Bănuţ şi pe drumuri pe care a mers de nevoie. S-a trezit la un moment dat lucrând la Paza militarizată la Electroputere, apoi la IUG. “A fost un experiment interesant. Nu mi se potrivea. Dormeam în post. Eram însărcinată”, îşi aminteşte artista. La Şcoala Populară de Artă, unde l-a avut profesor pe maestrul Victor Pârlac, reînviase. Apoi, o lovitură a ancorat-o pentru totdeauna în realitatea în care trăia. Sufletul-pereche pleca spre înaltul cerului.

Copiii, raţiune de a exista

Şi-a luat viaţa în piept, a pus în cui haina de paznic şi s-a angajat pictor la Arta Populară, până în 1991, când a decis să meargă înainte pe cont propriu. Nu şi-a scăpat o clipă din ochi copiii, şi-a dorit să-i vadă crescând frumos. Tot soarta a făcut să îi iasă în cale omul cu care azi îşi împarte fiecare zi, Gabriel Uşer. Împreună au ales să îşi câştige existenţa din artă. Acum, se ocupă singuri de micuţul magazin, locul în care Maria Bănuţ se aşază deseori în faţa şevaletului şi aşterne pe pânză peisaje sau flori, iar Gabriel Uşer lucrează cu bucurie ramele care le pun în valoare. Ca să-i dea o mână de ajutor, a învaţat şi Maria să taie un geam sau să facă o ramă simplă. Şi mereu, printre toate acestea coase goblenuri. Din acul său au ieşit  Irişii lui Monet, cireşele lui Aman, La Pieta. Le-a pierdut numărul. Acum mai are doar câteva pentru că multe sunt deja în casele oamenilor nu doar de aici, ci din Irlanda, Olanda, Canada sau America.

Visează la Capela Sixtină

Nu consideră un capăt de lume faptul că nu a dat contur real unei expoziţii personale. Şi-ar fi dorit să treacă pragul Muzeului El Prado atunci când şi-a vizitat unul dintre fii, în Spania, ţară pe care o consideră imperiul picturii, sau să vadă Capela Sixtină. “Merg zilnic în excursii imaginare prin albumele de pictură”, spune cu bucurie Maria Bănuţ.

Născută: 27 mai 1957, comuna Româneşti - Iaşi
Educaţie: Facultatea de Arte Plastice  din Iaşi, Şcoala Populară de Artă Craiova
Experienţă: Pictor
Familie: Căsătorită, are doi copii şi o nepoţică

Ce-i place

Are lângă ea omul pe care ştie că se poate baza şi la bine, şi la greu. Împreună trec mereu cu bine peste toate. Îi plac mult oamenii sociabili şi adoră să fie înconjurată de prieteni. Visează la ziua în care va putea pleca liniştită într-un concediu, fără griji pe cap.

Ce nu-i place
Îi displace faptul că munca multor oameni nu este răsplătită la adevărata ei valoare, că tinerii talentaţi nu sunt susţinuţi şi ajutaţi să performeze. Nu are încredere în impresarii din zona artei.

Pe când o expoziţie personală?
M.B.:
Este o vreme pentru toate. Poate voi face această expoziţie, poate nu. M-am gândit deseori la acel moment, dar l-am tot amânat pentru că am ales să mă ocup în special de copiii mei, să le acord lor toată atenţia mea.

Unde este mai mult din Maria Bănuţ, în pictură sau în goblen?
M.B.:
Greu de spus. Dimineaţa când mă trezesc, nu mă simt bine până nu dau de două-trei ori cu acul într-un goblen. Amândouă sunt speciale pentru mine. Fiecare pentru anumite momente. Sunt în armonie cu natură prin intermediul celor două forme de artă.

Craiova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite