ALEGE SIMBOLUL CRAIOVEI Votează aici imaginea care poate reprezenta cel mai bine oraşul

Echipa site-ului craiova.adevarul.ro a identificat şase simboluri pentru Cetatea Băniei, dar lista acestora rămâne deschisă pentru toţi cei care îşi văd oraşul reprezentat printr-un alt simbol.

<!--[if gte mso 10]>

UPDATE Cititorii site-ului craiova.adevarul.ro au adăugat la simboluri pentru Craiova Biserica Madona Dudu, Casa Băniei, Universitatea din Craiova, Colegiul Naţional Carol I.

„Casa Băniei este fundamental reprezentativă - ctitorie a banilor Craiovei.  Colegiul Carol de asemenea, în fata căruia s-a jucat Hora Unirii“.

Emil Preda consideră că  „Prefectura judeţului Dolj - Piaţa Mihai Viteazul poate fi imaginea care reprezintă un simbol pentru Craiova“.

Craiovenii dezamăgiţi de prezentul oraşului lor creionează prin cuvinte un altfel de portret al Cetăţii Băniei.

„Simbolul Craiovei....hmmmm 1. O şatră de ţigani; 2. O justiţie oarbă; 3. Multe tone de mizerie şi barbarie. ASTA E CRAIOVA!“, comentează un cititor, care se semnează Roman, pe site-ul craiova.adevarul.ro.

Peste 3.000 de craioveni s-au alăturat campaniei adevarul.ro de identificare a simbolurilor oraşului în care trăim. După mai bine de 24 de ore de la pornirea votului Craiova Maxima trece pe primul loc, cu 40,67 la sută, urmată de Statuia lui Mihai Viteazul - Piaţa Mihai Viteazul, cu 30,6 procente şi Parcul Nicolae Romanescu, votat de aproape 19 la sute dintre cititorii care au accesat site-ul craiova.adevarul.ro.

UPDATE Statuia lui Mihai Viteazul - Piaţa Mihai Viteazul se află în topul preferinţelor craiovenilor în privinţa simbolurilor pe care le consideră definitorii pentru oraşul lor. Aproape jumătate dintre cititorii site-ului craiova.adevarul.ro au ales acest prim simbol propus de noi. Peste 30 la sută dintre cititori au optat pentru Parcul Nicolae Romanescu.

„Batalia e între statuia lui Mihai Viteazul şi Parcul Nicolae Romanescu, dupa dispariţia echipei fanion a oraşului, cea mai reprezentativă «imagine» pozitivă a Olteniei“, a comentat pe site un craiovean.

Pe locul trei se află Craiova Maxima cu peste nouă procente, urmată de Muzeul de Artă cu 8 la sută, Teatrul Naţional Marin Sorescu, care a adunat 3,8 la sută din voturile cititorilor, şi Catedrala Mitropolitană, cu mai puţin de un procent.

Lista propunerilor rămâne deschisă.

Statuia lui Mihai Viteazul – Piaţa Mihai Viteazul

Întoarsă cu faţa spre Palatul Administrativ, statuia Marelui Ban al Craiovei rămâne cel mai popular reper în inima oraşului. Piaţa care îi poartă numele este în acelaşi loc de întâlnire pentru depănat amintiri, plimbări, spaţiu de joacă pentru copii, dar şi scenă pentru spectacolele şi concertele estivale ale instituţiilor de cultură de aici sau invitate din diferite colţuri de ţară.

Click pe POZE pentru galerie foto

„Craiova Maxima“

În ’83, Craiova Maxima ajungea prima echipă românească în semifinalele Cupei UEFA, prima formaţie din România care elimina o echipă nemţească (FC Kaiserslautern).  Un an mai târziu, gruparea din Bănie dădea la naţională nu mai puţin de 14 jucători! Ion Oblemenco, golgheterul all-time al Universităţii Craiova,  a fost ani la rând şi golgheterul României.

Click pe POZE pentru galerie foto

Teatrul Naţional Marin Sorescu

Click pe POZE pentru galerie foto

Fiinţează la Craiova din vara anului 1850. La mijlocul anilor '50 îşi leagă numele de generaţia de aur a scenei româneşti, prin actori ca Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, prin regizor ca Vlad Mugur. n perioada 1989 - 2004, spectacolele puse în scenă de maestrul Silviu Purcărete erau prezentate în peste 80 de spectacole şi festivaluri internaţionale şi aduceau numeroase premii. Este primul teatru din Europa de Est care a devenit  membru al Convenţiei Teatrale Europene. Naţionalul din Bănie organizează din doi în doi ani Festivalul Internaţional Shakespeare.

Click pe POZE pentru galerie foto

Muzeul de Artă

Adăpostit de grandiosul Palat Jean Mihail, care a aparţinut unuia dintre cei mai bogaţi negustori români, Muzeul de Artă este deschis publicului din 1954. Aici pot fi admirate operele sculptorului Constantin Brâncuşi, „Cap de copil“, „Coapsa“, „Domnişoara Pogany“, „Sărutul“, „Orgoliu“ şi „Vitellius“, dar şi două sculpturi în lemn, din perioada de studii la Şcoala de Arte şi Meserii, din Craiova.

Click pe POZE pentru galerie foto

Parcul Nicolae Romanescu

Inaugurat în prezenţa Regelui Carol I, în 1903, după un proiect de Edouard Redont, premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia Internaţională de la Paris, din 1900, parcul a fost realizat în stil romantic. Fascinează şi astăzi prin firesc, naturaleţe, prospeţime, prin Castelul Fermecat şi Podul Suspendat. Sute de oameni se refugiază zilnic la umbra şi liniştea copacilor. Parcul Nicolae Romanescu este considerat cel mai mare parc natural din estul Europei.

Click pe POZE pentru galerie foto

Catedrala Mitropolitană

Primul ctitor, Barbu Craiovescu. În documente apare sub numele de „Biserica Domnească a Craiovei“ sau „Băneasa“, construită la 1645, din temelii rezidită şase ani mai târziu de Matei Basarb. Patru decenii a stat închisă, cei care aveau să îi redea strălucirea fiind Regele Carol I şi Regina Elisabeta prin aducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy. A devenit catedrală acum mai bine de şaptezeci de ani. Sub acoperişul ei se află moaştele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului, ale Sfinţilor Serghie şi Vah şi ale Sfintei Muceniţe Tatiana.