Ziua când Poliţia a devenit Miliţie: peste o mie de salariaţi au fost arestaţi şi încarceraţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Miliţia, temuta armă a comunismului FOTO politisti.ro
Miliţia, temuta armă a comunismului FOTO politisti.ro

La 22 ianuarie 1949, Poliţia a fost transformat în Miliţia Populară, ale cărei cadre erau formate din cvasi-analfabeţi „scoşi din producţie”, care urmau la început o „şcoală profesională” timp de două luni.

Dacă ofiţerii Poliţiei regale fuseseră absolvenţi şi chiar doctori în Drept, în Miliţie – din 35000 salariaţi – doar 161 absolviseră o facultate. Din rest, 9600 absolviseră 4 clase sau mai puţin, 7.800 – şase-şapte clase etc, conform Memorialului Sighet.

Încă înainte de transformarea Poliţiei în Miliţie, personalul fusese supus la mai multe valuri de epurări. Direcţie a Siguranţei Statului emitea la 15 iulie 1948 ordinul  nr. 26500 Cabinet privind „identificarea tuturor ofiţerilor şi agenţilor de poliţie care au lucrat efectiv în munca de Siguranţă până la data de 6 martie 1945, precum şi a celorlalte grade administrative şi tehnice” (… cu excepţia celor care „în prezent sunt informatori de valoare, care au dosare formate de informatori şi care au dovedit că îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate misiunea încredinţată”).

În noaptea de 26/27 iulie 1948, peste o mie de salariaţi excluşi din poliţie şi jandarmerie, de la inspectori generali, chestori şi ofiţeri la agenţi şi gardieni, au fost arestaţi şi încarceraţi la Piteşti, apoi dispersaţi la Târgşor şi Craiova, iar începând din septembrie 1950 la închisoarea special amenajată în cetatea medievală a Făgăraşului.

Foştii poliţişti au rămas închişi fără judecată până în 1955, când au fost condamnaţi în bloc la 8 ani pe baza unui articol secret special inventat (193/1) din Codul Penal, cu caracter retroactiv, definind „activitatea contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare”.

actual de infiintare a militiei arhiva memorialul sighet

Arhivă Memorialul Sighet

Miliţia s-a înarmat cu „pulan“

În 1955, Miliţia s-a înarmat cu bastonul de cauciuc, denumit popular „pulan“, care a semănat teroare printre români, fiind folosit de multe ori abuziv de miliţieni, dar şi pe seama căruia s-au făcut glume.

Obiectul a cărui lungime variază între 40 şi 60 de centimetri este făcut dintr-un plastic dur, iar în interior are o inserţie de metal. Forma şi materialul din care este realizat nu au evoluat mult în ultima jumătate de secol.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat pe site Ordinul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Romîne nr. 646/ 25.X. 1955, în care se cere dotarea miliţienilor cu bastoane de cauciuc.

Documentul ce primise ştampila „secret“ face parte din arhiva operativă a Securităţii din anul 1955. Iată cum se explica şeful Securităţii necesitatea dotării miliţienilor cu bastonul de cauciuc: „S-a constatat că în ultimul timp, un număr mare de lucrători de miliţie, în special din unităţile de pază generală, în momentul în care încearcă să ia măsurile miliţieneşti impuse de diferite situaţii, neputând întrebuinţa armamentul din dotare în toate cazurile şi nici alte mijloace de constrângere sau de apărare, sunt loviţi sau bătuţi grav, iar uneori chiar dezarmaţi de indivizi recalcitranţi sau elemente huliganice“

În continuarea susţinerii se dau chiar câteva astfel de exemple. Sergentul de miliţie Mihai Florea de la Secţia a 13-a de miliţie D.M.C., căutând să aplaneze un scandal ce se iscase într-un restaurant între mai mulţi cetăţeni, a fost bătut de mai mulţi scandalagii.

Caporalul de miliţie Hera Ion de la secţia de miliţie 11-a D.M.C., încercând să prevină comiterea unor infracţiuni de către un grup de huligani, a fost bătut grav de aceştia şi numai în urma intervenţiei unor cetăţeni a putut scăpa cu viaţă.

Caporalul de miliţie Popa Alexandru de la Secţia 26 de Miliţie, încercând să legitimeze doi indivizi suspecţi, a fost lovit şi trântit la pământ de către aceştia, după care infractorii i-au luat pistoletul şi au dispărut.

Sergentul major de miliţie Poputan Mircea din paza generală a oraşului Bacău, procedând la legitimarea a patru indivizi care tulburau liniştea şi ordinea publică,  a fost bătut grav de aceşti huligani.

Asemenea acte huliganice, pe lângă faptul că se soldează uneori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale a miliţienilor, duc şi la scăderea prestigiului organelor de miliţie, care sunt puse în situaţia de a nu-şi putea îndeplini sarcinile de serviciu ce le revin.

Direcţia Administraţie şi gospodărie din Ministerul Afacerilor Interne trebuia să ia măsuri pentru ca până la data de 1. XI. 1955, lucrătorii de miliţie din paza generală să fie dotaţi cu bastoane de cauciuc“. Ordinul este semnat de ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici.

Conform actului Securităţii, miliţianul trebuia să aibă asupra lui bastonul de cauciuc numai în timpul nopţii, urmând ca la ieşirea din serviciu acesta să fie predat. Folosirea abuzivă a bastonului de cauciuc se sancţiona aspru. Răspundeau atât cel care îl folosea, cât şi şeful său.

Prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Cum a apărut pulanul 

Vă mai recomandăm:

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria

EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“

FOTO Haiducii Dobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care a luptat împotriva regimului comunist

FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite