Ziua în care un împărat vizitează un rege, la Constanţa: cum l-a pălmuit prinţul Nicolae pe fiul ţarului Nicolae al II-lea

În urmă cu 104 ani, la Constanţa se întâlneau, pentru prima dată pe pământ românesc, suveranii de a căror alianţă se temeau state din Balcani şi Occident: Regele Carol I al României şi Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei.

La 14 iulie 1914, întreaga Românie asista la venirea, în Constanţa, a ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei imperiale. A fost practic, ultima dată când au călătorit în afara Imperiului, uzând de toată pompa rangului imperial. În numai câteva săptămâni, Rusia intra în război, şi, după 3 ani, ţarul, ţarina, ţareviciul şi tinerele mari ducese au fost cu toţii asasinaţi de către bolşevici.  Pentru regele Carol I, deşi vizita a durat numai 14 ore aducea o satisfacţie târzie ea fiind un răspuns la călătoria sa la Petersburg din anul 1898. 

Evenimentului i s-au dat două explicaţii: diplomaţia rusă se decisese să folosească în favoarea sa tendinţa României de a se apropia de Antantă şi a doua variantă: posibila căsătorie a prinţului Carol cu una din fiicele ţarului, explică dr. Andreea Atanasiu Croitoru, de la Muzeul Marinei Române. 

Detalii ale ceremonialului se regăsesc în foarte multe repere bibliografice, scrieri ale martorilor oculari ai evenimentului sau relatări ulterioare, dar ceea ce ne încântă în mod deosebit este faptul că Marina Română (într-un fel chiar gazdă a evenimentului), prin Jurnalul Istoric al Diviziei de Mare şi însemnările amiralului Petre I. Bărbuneanu, documente originale aflate în fondul documentar al Muzeului Marinei Române, este şi ea un martor direct al vizitei imperiale. Aceste documente au fost făcute publice de Andreea Atanasiu Croitoru. 

Din Jurnalul Istoric al Diviziei de Mare pe anul 1914 aflăm că „În vederea sosirei Familiei Imperiale Rusă sosesc pe ziua de 15 Mai a.c. în Portul Constanţa cu Yachtul Crucişetor Almaz de unde pleacă în ziua de 16 Mai a.c. Generalul Rus Dimikosky, Comisarul de Curte Popovsky şi Colonelul Rus Spiridonovici. La 21 Mai, tot în acest scop sosesc în Portul Constanţa Canoniera Griviţa având ca Comandant pe Căpit. Georgescu Pompiliu, Canoniera Siretu pe Căpit. Săvescu Petre şi Canoniera Bistriţa comandată de Căpit. Lazu, toate sub comanda generală a Domnului Căpit. Comandor Frunzeanescu Angelo.

În aşteptarea ţarului Sursa foto Gabriel-Octavian Nicolae

La 23 Mai sosesc MMLL Regele şi Regina României care descind primul la Palatul Regal, iar M.S. Regina la Pavilionul din Port. La 24 Mai, mai sosesc Torpiloarele Smeul, Sborul şi Năluca sub comanda D-lui Cpt. Comandor Nicolescu-Rizea. La 25 Mai soseşte şi Domnul Contr. Amiral Eustaţiu Sebastian Comandant Inspector General al Marinei. La 28 Mai, se înapoiază AALLRR Principele Ferdinand şi Principesa Maria descinzând la Hotel Renie. În ziua de 1 Iunie orele 9.45 p.m. soseşte Familia Imperială Rusă, compusă din MMLLII Ţarul şi Ţarina cu toţi copiii: 1. Baronul Frederichy 2. Baronul Schlleng 3. Amiral Nylloff Pobhiesisky, Voziell, Arsenieff, Vartaneschoff, Teberbalcheff, sosesc în Portul Constanţa cu vasele de război ruse: Yachtul Imperial Standart Crucişetorul Yacht Almaz Crucişetorul Cagul Contra-Torpilor Locot. Sebestakof Căpit. Zareni Lt. Căpit. Baranof şi Căpit. Lt. Zatarovici salutând pământul cu 101 de lovituri de tun la care Artileria împreună cu bricul Mircea răspunde de asemenea cu 101 focuri de tun, după care Familia Imperială Rusă debarcă unde sunt întâmpinaţi la debarcader de Familia Regală şi Princiară de unde trec în salonul de recepţie unde se fac prezentările, apoi pornesc la Pavilionul Reginei, iar acolo cu automobile la Biserica Catedrală unde s-a oficiat un tedeum la orele 11 a.m. După terminarea Tedeumului se reîntorc la pavilion, unde au luat masa. La orele 4 p.m., Familiile Imperiale, Regale şi Princiare, vin în trăsuri deschise pe Bulevard în dreptul Cazinoului Comunal unde se primeşte defilarea trupelor, când se şi numeşte ca Comandant proprietar al Regimentului 5 Roşiori M.S. Împăratul Nicolae I. La orele 8 seara a avut loc retragerea cu torţe, iar la orele 11 seara întreaga Familie Imperială Rusă părăseşte Portul luând drumul spre Odessa. La 2 Iunie părăseşte garnizoana A.S.R. Principele Carol şi Dl. C’Amiral Eustaţiu Sebastian, iar în ziua de 4 Iunie MS Regele Carol şi ASR Principele Ferdinand”. 

Salut cu tunurile 

Iată cum descria evenimentul amiral Petre I. Bărbuneanu, la 8 decembrie 1976, Bucureşti: „Era în luna iunie a anului 1914 când la Constanţa se făceau pregătiri neobişnuite până atunci. Reşedinţa Regală, sau mai bine zis, Cuibul reginei Elisabeta, de la capul digului, aproape de farul verde, de unde Majestatea sa flutura cu batista vapoarelor care intrau în port, se amenaja cu mobilier şi cele necesare unor persoane distinse. Peste drum de cazinoul de la marginea mării şi de lângă bulevard se construia un chioşc în care puteau să aibă loc mai multe persoane. Un regiment de infanterie deosebit îmbrăcat făcea exerciţii de defilare pe bulevardul mării între farul vechi şi cazinou. Curtea de apel din centrul oraşului se amenajează pentru a servi în interior un dineu special“. 

Bricul Mircea se pregăteşte şi se instalează pe puntea lui o baterie de patru tunuri de 87 mm, demontate de pe crucişătorul Elisabeta, care se găsea în reparaţie, la Galaţi şi aduse la Constanţa. De altă navă nu dispunea Marina Militară pentru a face un salut cu tunurile. Astfel pregătit, bricul Mircea a fost ancorat în rada portului sub comanda căpitanului Petre I. Bărbuneanu pentru a executa salutul de rigoare cu bateria instalată pe puntea lui. Cele trei torpiloare Sborul, Zmeul şi Năluca, care împreună cu crucişătorul Elisabeta erau singurele vase care apărau ţărmurile maritime ale României, se găseau ancorate în interiorul portului. „Cam astfel se prezentau oraşul şi portul Constanţa înainte de sosirea ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu ţarina, două fete şi ţareviciul, anunţată regelui Carol I al României ca o vizită de prietenie; în realitate, nu putea să fie decât o vizită de tratative ca urmare a asasinării la Sarajevo în Bosnia şi Herţegovina a arhiducelui moştenitorul tronului austro-ungar şi a soţiei sale cu câtva timp în urmă. Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, care era protectorul ţărilor slave din Balcani n-ar fi putut să admită un atac al Austro-Ungariei asupra Serbiei, considerată făptaşa asasinării“, continuă amiralul.

Suveranii salută publicul, în drum spre catedrală Sursa foto Gabriel-Octavian Nicolae

Vizita regală

„Într-una din dimineţile lunii iunie 1914 (nu-mi mai aduc aminte data) iahtul ţarului, având la bord familia imperială escortat de 2 crucişătoare, opreşte în rada portului Constanţa, unde unul din crucişătoare salută pământul ţării româneşti, având la catarg pavilionul României, cu 21 lovituri de tun, după care bricul Mircea la comanda căpitanului Bărbuneanu răspunde la salut tot prin 21 lovituri de tun, având ridicat la catarg pavilionul Rusiei. După o scurtă pauză bricul Mircea execută un al doilea salut de 21 lovituri de tun, ridicând la catarg stindardul imperial, acesta fiind salutul regelui Carol I, ţarului Nicolae al II-lea. Imediat după acest salut răspunde crucişătorul rusesc tot prin 21 lovituri de tun, ridicând la catarg stindardul regelui Carol I ca răspuns la salut al ţarului Nicolae al II-lea. După această ceremonie iahtul imperial şi cele două crucişătoare intră în port dirijate de piloţi şi ancorează în rând cu torpiloarele româneşti. 

Această operaţie terminată, regele Carol I se urcă în barca regală având la prova stindardul regal şi este condus de iahtul imperial unde salută pe ţar şi-l invită să se instaleze cu familia imperială a familiei regale pe timpul duratei vizitei în Constanţa. Înainte de instalare împăratul şi regele trec în revistă cele două crucişătoare în uralele echipajelor respective“. 

Palma unui prinţ

Odată instalaţi în Cuibul reginei Elisabeta, înalţii oaspeţi mănâncă  micul dejun, după care cei doi monarhi încep discuţia motivată de vizita întreprinsă de ţar în România. După dejun, cei doi copii, Nicolae, fiul prinţului Ferdinand şi ţareviciul, cam de aceeaşi vârstă (8 ani) încep să se joace şi, pe negândite, prinţul Nicolae a tras o palmă ţareviciului. Acesta, plângând, s-a dus la mama sa ţarina, iar principesa Maria l-a certat pe prinţul Nicolae şi l-a obligat să ceară iertare ţareviciului, după care ambii copii s-au întors la joacă. 

La prânz, aflăm mai departe din însemnările amiralului, ambele familii, imperială şi regală, au părăsit reşedinţa regală şi instalaţi în trăsuri s-au îndreaptat către chioşcul de pe bulevard în faţă cu Cazinoul, unde, stând în picioare au asistat la defilarea regimentului, care venea pe bulevard din direcţia farului vechi. 

În timpul ceremoniei, regele Carol I a încălecat pe un cal alb, a trecut în faţa regimentului, a tras sabia şi, când a ajuns în faţa chioşcului l-a salutat pe împărat cu sabia. „Mişcătoare a fost scena când regina Elisabeta şi-a şters ochii cu batista la defilarea şi salutul cu sabia al soţului ei. 

Familia imperială a Rusiei şi familia regală a României la Constanţa Sursa foto Ambasada Federaţiei Ruse

După trecerea regimentului, regele a descălecat şi a intrat în chioşc copleşit de felicitări. După această ceremonie, cele două familii s-au reîntors la Cuibul reginei, unde s-a servit dejunul, apoi cei doi monarhi şi au continuat dicuţiile, în care scop împăratul luase hotărârea de a vizita pe regele Carol I. Desigur că în convorbirile lor s-a intercalat şi discuţia referitoare la asasinatul de la Sarajevo şi condiţiile impuse de Austro- Ungaria, Serbiei“.

Seara, cele două familii au plecat în trăsuri de la Cuibul reginei, în cap fiind la distanţă trăsura monarhilor urcând bulevardul între cele două rânduri ale regimentului orânduit de o parte şi de alta a străzii. 

Cu discursurile celor doi monarhi s-a încheiat vizita ţarului Nicolae al doilea la Constanţa şi la ora 10 seara iahtul imperial escortat de cele două crucişătoare s-a îndreptat spre Sebastopol.