Ziua Constanţei: evenimente culturale şi artistice. Ziua când Kustenge redevine Constanţa
0
Ziua Constanţei este sărbătorită de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. De ziua lor, constănţenii se pot plimba cu autobuzele supraetajate, pot vizita muzee şi nava-şcoală Mircea. Pe bulevarde va fi o paradă.
Începând de sâmbătă dimineaţă, Regia Autonomă de Transport în Comun aşteaptă călătorii să descopere oraşul la bordul autobuzelor supraetajate, care vor circula până luni, 21 mai, între orele 09:00-18:00. Linia specială va circula din oră în oră, pe traseul Gară CFR – Piaţa Far – Poarta 5 - Silozurile Saligny (incinta Port) – Cuibul Reginei (incinta Port) – Portul Turistic Tomis – bd. Elisabeta - str. Termele Romane – str. Negru Vodă - str. Mircea cel Bătrân - bd. Mamaia până la Tabăra Turist (Hotel Caraiman) din Staţiunea Mamaia.
Autobuzele supraetajate vor face opriri speciale la intrarea în dana de pasageri a Portului Constanţa unde nava-şcoală Mircea vă aşteaptă să urcaţi pe punte şi să-i descoperiţi frumuseţea. Nava şcoală va putea fi vizitată sâmbătă, 19 mai, între orele 15:00-18:00 iar în zilele de duminică, 20 mai şi luni, 21 mai, între orele 09:00 – 18:00.
Şi Muzeul de Artă Populară s-a alăturat iniţiativei Primăriei municipiului Constanţa de a marca Ziua Constanţei şi organizează două evenimente de excepţie. Timp de trei zile, în perioada 19-21 mai, se va desfăşura Târgul Meşterilor Populari din Dobrogea, prima manifestare de acest gen care aparţine etniilor din Dobrogea. La târgul deschis pe platoul din faţa instituţiei de cultură vor participa meşteri români, ruşi lipoveni, bulgari, greci, turci, tătari şi armeni. În muzeu, va putea fi vizitată expoziţia temporară „Multiculturalitatea dobrogeană”, aceasta fiind însoţită de un bogat material foto-documentar.
Şi Cazinoul a fost inclus în programul special şi va marca „Ziua Constanţei” printr-un vernisaj deosebit, organizat de Ordinul Arhitecţilor din România, expoziţie care va putea fi admirată începând de luni, 21 mai, între orele 10:00 - 18:00.
Luni, de Ziua Constanţei, pe străzile din municipiu va defila o paradă impresionantă, la care vor participa peste două mii de elevi, liceeni, studenţi, sportivi, structuri militare, inclusiv jandarmi călare sau militari britanici şi americani. Parada va pleca la ora 16:00 de la Sala Sporturilor şi va ajunge în Piaţa Ovidiu.
Restricţii de circulaţie
Pentru ca toate evenimentele să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, de duminică 20 mai 2018, ora 18:00, se va interzice oprirea/staţionarea/parcarea autovehiculelor pe bd. Tomis, tronsonul Capitol – piaţa Ovidiu, inclusiv în parcările de la Poştă şi de la Sala Sporturilor.
În ziua de 21 mai 2018, de la ora 14:00 se va restricţiona parţial şi temporar zona de deplasare de pe str. Mircea cel Bătrân cuprinsă între străzile Smârdan şi Decebal, pentru a permite oprirea autobuzelor care vor transporta participanţii la paradă. Începând cu ora 15:15 se va închide total circulaţia pe bd. Tomis, traseul de desfăşurare al paradei, cuprins între zona Capitol şi piaţa Ovidiu. De asemenea, va fi oprită circulaţia la intersecţia b-dului. Tomis cu str. Traian, respectiv intersecţia b-dului. Tomis cu b-dul. Ferdinand, fapt care va conduce la întârzieri ale mijloacelor de transport în comun de aproximativ 10-15 minute.
Pentru buna desfăşurare a circulaţiei se recomandă evitarea zonelor respective, iar Poliţia Rutieră Constanţa şi Serviciul Rutier al Direcţiei Generale a Poliţiei Locale Constanţa vor asigura dirijarea traficului şi în alte intersecţii, cum ar fi: str. Mircea cel Bătrân cu b-dul. Mamaia; str. Răscoala 1907 cu b-dul. Mamaia; str. Mihai Viteazu cu b-dul. Mamaia; str. Mihai Viteazu cu b-dul. Ferdinand; str. Mihai Viteazu cu str. Traian; str. Traian cu str. Termele Romane; str. Răscoala 1907 cu b-dul Ferdinand.
Moştenirea lui Constantin cel Mare
De altfel, Constantin cel Mare şi-a botezat după el 4 dintre cei 6 copii. Cele două fiice ale sale au fost numite Constantiana şi Helena (după mama împăratului).
Secolul XIII încetăţeneşte denumirea în documentele istorice. Nici turcii n-au mai reuşit să schimbe numele Constanţei, care căpătase sub stăpânirea otomană numele de Köstence (sau Kűstendge – denumire pitorească folosită şi acum pentru a descrie balcanismul oraşului-port).
Când oraşul a devenit reşedinţă de judeţ, importanţa Constanţei - care este cea mai veche aşezare atestată de pe teritoriul României - a dat ca firească denumirea judeţului Constanţa, parte sudică a regiunii Dobrogea.
Ziua când Kustenge redevine Constanţa
Timp de patru secole, Dobrogea a fost sub stăpânire otomană şi s-a numit Kustenge. Unii spun că data la care Dobrogea a intrat sub dominaţia Înaltei Porţi ar fi anul 1416, alţii merg cu patru ani mai târziu. Alţi istorici spun că Dobrogea a intrat treptat sub stăpânirea otomană. Dobrogea a devenit parte a României după Războiul de Independenţă din anul 1878.
Numele turcizat al oraşului s-a mai menţinut încă doi ani de la instalarea în 1878 a administraţiei româneşti în Dobrogea. Pe actele pe care le semnau în aceşti primi ani prefectul Remus Opreanu sau primul primar al Constranţei – grecul Antonio Alexandridi – sunt prezente antetele şi ştampilele cu înscrisurile Primăria Comunei Kustenge. După 1880, apare denumirea de Constanţa, aflăm de la arhitectul constănţean Radu Cornescu. Localnicii obişnuiau însă, încă mult timp, să folosească denumirea de Kustenge.
Prima şedinţă a Consiliului Comunal al Comunei Kustenge s-a ţinut pe data de 12 decembrie 1878, prezidată de primarul Antonio Alexandridi, iar peste două zile, sub preşedenţia prefectului Remus Opreanu s-au adoptat mai multe hotărâri prin care se preconizau buna funcţionare a spitalului comunal, prevenirea şi stingerea incendiilor, curăţenia şi iluminatul stradal precum şi numirea comisiei pentru constituirea bugetului local pentru anul 1879. Primul regulament privind administraţia interioară a Constanţei a fost redactat la Primărie pe 6 mai 1879 şi aprobat de Prefectură, cu unele modificări, pe 8 mai.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
