Vizionarul Mircea cel Bătrân. Cum s-a îndeplinit visul voievodului care a alipit Dobrogea de Ţara Românească

Vizionarul Mircea cel Bătrân. Cum s-a îndeplinit visul voievodului care a alipit Dobrogea de Ţara Românească

Voievodul Mircea cel Bătrân Sursă foto wikipedia.org

Dobrogea i-a rămas veşnic recunoscătoare domnitorului valah care a luat-o sub aripa principatului său. Cea mai titrată şi cea mai veche instituţie de învăţământ din Constanţa, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, îi poartă numele, la fel şi prestigioasa Academie Navală, iar o importantă arteră a reşedinţei de judeţ se numeşte tot Mircea cel Bătrân.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primul conducător important al Dobrogei, Balica, a venit la putere urmând unei succesiuni de 5 jupâni (Gheorghe, Dimitrie, Tatos, Sacea, Sestlav). Balica a fost primul despot al Dobrogei, guvernatorul autonom al ţinutului îmbrăţişat de Dunăre şi de Marea Neagră, între anii 1347 şi 1366.

Lui Balica i-a luat locul fiul său Dobrotici, cel care a dat numele regiunii ce avea pe atunci cetatea de scaun la Carvuna, vechea denumire a Balcicului. Dobrotici a mutat capitala la Caliacra, iar urmele cetăţii sale de pe malul mării se văd şi astăzi. Despotul a domnit în perioada 1367 şi 1386, până la moartea sa.

Pe jilţul Dobrogei s-a urcat apoi fiul său Ivanco, rodul uniunii cu o domniţă bizantină.

Ivanco avea să rămână doar doi ani la domnie - din 1386 până în 1388. Ţinutul său începuse să fie frământat de lupte interne şi atacuri externe ale bulgarilor, turcilor, tătarilor. Despotul Ivanco încheie o alianţă cu Genova pentru comerţul maritim şi este nevoit să încheie pacea cu Imperiul Otoman. Nu-şi respectă, însă, înţelegerea de a trimite trupe în armata sultanului Murad, care porneşte o expediţie pentru a lua Dobrogea în stăpânire.

Otomanii reuşesc să cucerească regiunea, Ivanco dispare în istorie, pentru a lăsa cale liberă domnitorului român care salvează Dobrogea de la turci. Intuind rolul strategic al pământului care oferea deschidere la Dunăre şi la Marea Neagră, Mircea cel Bătrân înfrânge trupele otomane din garnizoanele dobrogene şi alipeşte, pentru prima oară în istorie, Dobrogea la Ţara Românească, în anul de graţie 1388.

Înţeleptul voievod va păstra Dobrogea până în 1395, când Baiazid Fulgerul hotărăşte să-l pedepsească. Sultanul trece Dunărea şi reuşeşte să-l îndepărteze pe Mircea de pe tron, dar doar după ce Baiazid încasează crunta înfrângere de la Rovine. Puternica armata otomană îşi ia revanşa, valahul se refugiază peste munţi, în Ardeal, de unde revine în 1404 ca domnitor al Dobrogei.

În anul 1406, Mircea cel Bătrân se proclama:

„Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios şi binecinstitor şi de Hristos iubitor şi autocrat, Io Mircea mare voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domnitor al Banatului Severinului şi pe amândouă părţile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului“.

Ţara Românească şi Dobrogea în timpul lui Mircea cel Bătrân Sursă foto wikipedia.org

Mircea cel Bătrân moare în 1418, iar doi ani mai târziu, în 1420, fiul său Mihail I îşi pierde viaţa. O dată cu moartea domnitorului se pierde şi dreptul asupra Dobrogei, care intră din anul 1420 în componenţa Imperiului Otoman. 

Urma o lungă perioadă de lupte şi cuceriri cărora Dobrogea avea să-i supravieţuiască, până la momentul 1878, când a revenit sub administraţie românească, în urma Războiului de Independenţă de la 1877.

Dobrogea i-a rămas veşnic recunoscătoare domnitorului valah care a luat-o sub aripa principatului său. Cea mai titrată şi cea mai veche instituţie de învăţământ din Constanţa, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, îi poartă numele, iar o importantă arteră a reşedinţei de judeţ, paralelă cu faleza, pe care se află aripa veche a liceului, se numeşte tot Mircea cel Bătrân. De asemenea, şi Academia Navală poartă numele lui.

Pe aceeaşi temă:

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Regele Carol I, domnitorul providenţial pentru Dobrogea: „Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!“

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

Cele 15 minuni ale Dobrogei. Câteva motive pentru care este unic tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Neamul care a adus învăţătura în Dobrogea. Chireştii, românii cărora Regele Carol I le-a mulţumit public pentru dăruirea lor

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: