Viscolul „a cauzat“ în Dobrogea producţii uriaşe de energie electrică. Cât „au pompat“ eolienele în ziua cu cel mai mare consum energetic din ultimii 15 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Condiţiile meteo extreme înregistrate în ultima perioadă, cu precădere în sud-estul ţării, sunt motiv de bucurie pentru investitorii în parcurile eoliene din Dobrogea, care au raportat producţii-record de energie electrică. În acelaşi timp, culturile agricultorilor din Constanţa şi Tulcea sunt protejate de stratul gros de zăpadă, care va asigura şi apa necesară solului

Judeţele Constanţa şi Tulcea au fost sinistrate zile în şir în ultima perioadă: drumuri închise şi blocate, case fără lumină, apă şi căldură, magazine goale.

Pe de altă parte, vântul puternic, care a atins viteze de 90 km/h, a suflat cu spor în palele turbinelor eoliene din zona Dobrogei, cel mai important complex energetic de acest tip din România. Instalaţiile eoliene ating randamentul maxim încă de la viteza medie a vântului de 50 km/h.

La această viteză, sistemul automat cu care sunt prevăzute turbinele plafonează rotirea palelor si orientarea lor paralel cu direcţia vântului pentru a reduce rezistenţa. În plus, turbinele din Dobrogea au o caracteristică aparte, fiind dotate cu un sistem de degivrare-dezgheţare a palelor. Zilele în care a viscolit au adus producţii totale de energie eoliană de 2.000 MW, cu până la 60% mai mult decât într-o perioadă obişnuită.

Cifrele oficiale

„În perioadele de viscol se înregistrează producţii şi de 2.000 MW, în funcţie de intensitatea vântului pe fiecare zonă în care se află parcuri eoliene - Dobrogea şi Lunca Dunării, Muntenia şi sudul Moldovei. Energia produsă de turbinele eoliene în această perioadă este introdusă în Sistemul Naţional în totalitate, deoarece consumul ajunge la maxime istorice pe timp de ger. Energia eoliană nu se poate înmagazina, de aceea este recomandat să fie folosită în totalitate, economisindu-se astfel energia produsă de hidrocentrale şi cea rezultată prin arderea combustibililor fosili - cărbune, păcură, gaze etc“, explică expertul de mediu Traian Petrescu din Constanţa, evaluator principal şi consultant pentru parcuri eoliene.

Conform datelor Transelectrica, raportate la 11 ianuarie, media zilnică de producţie de energie electrică în România a fost de 9.595 MW, maximul fiind de 11.017 MW. Eolienele au furnizat astfel o cincime din producţia ţării. Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă poate livra 1.400 MW (20% din necesarul de energie al ţării în condiţii climaterice obişnuite, după statistica Nuclearelectrica).

În seara zilei de 10 ianuarie (la ora 18.01), a fost înregistrat cel mai mare consum de energie electrică din 2001 încoace. În acel moment, România a avut nevoie de 9.931 MW pentru a funcţiona.

Eolienele, proiectate să reziste în condiţii-limită

Oricât de puternic a fost vântul, nu a putut produce vreo avarie la instalaţiile eoliene. Acestea sunt proiectate să reziste în condiţii-limită, iar defecţiunile apar în urma defectării unor componente. „Avariile în general sunt foarte rare, iar turbinele sunt proiectate să reziste la cele mai grele condiţii climatice, la cutremure etc. În România a fost înregistrată o singură avarie mare la o turbină din parcul eolian Chirnogeni, care a ars în întregime - partea de generator electric, nacelă, pale, etc“, relatează Traian Petrescu.

Turbinele eoliene funcţionează automat, fără intervenţia directă a omului. Supravegherea se face de la distanţă în centre de comandă specializate. În general se intervine din centrul de comandă pentru a le opri funcţionarea, când aceasta este cerută de sistemul naţional de distribuţie a energiei electrice, ca urmare a reducerii consumului de energie.

„Exploatarea turbinelor de producere a energiei este o afacere profitabilă, dar în toată lumea aceasta este stimulată prin acordarea unor subvenţii directe sau printr-un sistem de emitere certificate verzi. În România, schema de sprijin a fost extrem de generoasă, ceea ce a dus la o dezvoltare explozivă a parcurilor eoliene şi la producerea de energie verde - foarte apreciată în întreagă lume. 

Dar în 2013, ministrul Niţă de la Energie din Guvernul Ponta a dus o luptă împotriva acestui gen de energie, dezinformând opinia publică privitor la creşterea facturii de energie şi a redus foarte mult schema de sprijin a acestor investiţii. În ţări ca Germania, Olanda, Danemarca, America, China s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea acestui gen de energie, în timp ce în România a fost stopat. Sperăm ca noul Guvern să redeschidă România pentru producţia de energie verde pe bază de vânt“, mai spune expertul de mediu Traian Petrescu.

„Ţăranii s-au boierit, aşteaptă să li se aducă pâine, în loc să o facă“

Pentru agricultori, iarna este un anotimp prielnic. Mai ales dacă aduce zăpadă, sezonul hibernal are rolul de a proteja culturile de gerul care le poate distruge. Topirea zăpezii, apoi, oferă solului apa de care are nevoie.

Agronomul Liviu Precup din zona Măcin - Tulcea, vicepreşedinte LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România), este mulţumit că vremea rea a adus, în afară de viscol, depunerea unui strat gros de zăpadă. „Primul strat care a căzut a fost viscolit şi nu prea ne-a ajutat, dar al doilea strat de zăpadă a păstrat culturile neatinse de ger. Dacă n-ar fi fost toate drumurile blocate, am zice că la noi Codul este binevenit“, afirmă Precup.

Fermierul, care este cel mai mare agricultor din Tulcea şi cel mai mare cultivator de porumb din ţară, critică ineficienţa autorităţilor în faţa iernii, dar şi mentalitatea oamenilor care aşteaptă doar intervenţia altora. „La noi este obiceiul acesta, cum ninge 3 centimetri, închidem drumurile, în loc să le curăţăm. Aşa i-au învăţat autorităţile pe oameni, să se plângă de orice în loc să facă ceva. Ţăranii s-au boierit, aşteaptă să fie deszăpeziţi, să li se aducă alimente, apă. Mai bine ar pune mâna să îşi facă singuri pâinea! Noi stăm la Măcin, un oraş mai mic, ce-i drept, unde este plin de magazine, dar ne facem întotdeauna pâinea în casă. Dacă nu învăţăm să ne descurcăm singuri, nu vom reuşi niciodată să nu mai stăm la mâna autorităţilor“, arată Liviu Precup.

Pescarii, bucuroşi de copci

Alte beneficii ale ninsorilor abundente urmate de viscol ar mai putea fi contabilizate la capitolul „protecţia mediului“. Traficul auto în Dobrogea s-a redus în jurul valorii de 0, în condiţiile închiderii autostrăzilor şi a drumurilor naţionale. În acelaşi timp, sute de pescari înrăiţi au putut să dea la undiţă „la copcă“, îndeletnicire posibilă doar în condiţii de iarnă grea.

Pe aceeaşi temă: 

Eolienele din Dobrogea au produs pe viscol energie mai multă decât Hidroelectrica

Care este riscul apariţiei în zilele viitoare a „ploii îngheţate“, fenomenul meteo rar care poate paraliza oraşe întregi

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite