VIDEO Cum serbează grecii Ziua lor Naţională. Cele mai frumoase melodii de dans, iubite de o lume întreagă

VIDEO Cum serbează grecii Ziua lor Naţională. Cele mai frumoase melodii de dans, iubite de o lume întreagă

Bucurie alb-albastră Foto Arhivă Adevărul

De Ziua Naţională a Greciei, serbată la 25 martie, chiar de Buna Vestire, românii se bucură alături de eleni pentru marea sărbătoare care le leagă destinele. Cum muzica însoţeşte orice ocazie din viaţa grecilor, dar şi a românilor, iată câteva dintre cele mai frumoase melodii greceşti.

Grecii îşi serbează miercuri, 25 martie, Ziua Naţională, chiar de Buna Vestire. Naţiunea elenă marchează astfel data oficială la care a izbucnit Revoluţia din 1821, care a proclamat independenţa ţării după 4 secole de stăptănire otomană. „Revoluţia greacă de la 1821 a pornit din ţara noastră, iar asta ne face cu atât mai mândri că suntem greci născuţi în România“, arată Anton Traian Antoniadis, urmaş al unei vechi familii de comercianţi greci ai Constanţei, membru al Comunităţii Elene Elpis din Constanţa. El transmite un mesaj pentru această mare zi: „Hronia Polla se ollus, Ellines kai Roumani! La mulţi ani tuturor, greci şi români!“

Grecii din România

În România trăiesc la ora actuală 6.500 greci, cu precădere în judeţele din sud-estul ţării. Conform statisticilor, cea mai mare concentraţie de greci este în Dobrogea. Lista personalităţilor elene din România cuprinde nume răsunătoare - de la Ion Luca Caragiale la Jean Moscopol, de la Hariclea Haricli Darclėe la Nicholas Georgescu Roegen (părintele bioeconomiei), de la Radu Beligan la Jean Constantin.

Comunitatea Elenă Elpis din Constanţa a sărbătorit în avans Ziua Naţională a Greciei, celebrată la data de 25 martie, de Buna Vestire. Sâmbătă a avut loc un spectacol la Casa de Cultură din Constanţa, unde au evoluat Ionut Galani şi trupa sa, ansamblul Asteria şi ansamblul Olimpos al Comunităţii Elene din Galaţi. Duminică, în Piaţa Ovidiu din Constanţa, a fost organizat un flash-mob la care s-a jucat sirtaki, dar şi nelipsitul dans al lui Zorba grecul, eroul lui Nikos Kazantzakis pe care pereginările l-au purtat şi prin România.

În data de 25 martie, de la ora 11, la Biserica Greacă Metamorfosis din Constanţa a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor eleni martiri din perioada Revoluţiei de la 1821.

Iar vineri, 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, la ora 17, la sala Fantasio de pe Bulevardul Ferdinand, unde funcţionează Teatrul de Stat Constanţa, va fi dezvelită o plăcuţă comemorativă. Momentul omagiază împlinirea a 88 de ani de la punerea pietrei de temelie a primului Teatru Românesc din Dobrogea. La eveniment vor participa şi urmaşi ai lui Demostene Tranulis, fondatorul teatrului.

Istoria care ne leagă

Istoricii consemnează că scânteia Revoluţiei greceşti de la 1821 a apărut în ţara noastră, când Alexandru Ipsilante, împreună cu revoluţionarii lui din Batalionul Sacru, trece Prutul şi ajunge la Iaşi. Batalionul Sacru, care a depus jurământul la Focşani, a fost decimat de armatele otomane în bătălia de la Drăgăşani. Comandantul Iorgachis Olimpiotul, cu luptătorii lui care se refugiaseră la Mănăstirea Secu, au luptat cu dârzenie şi, ca să nu cadă în mâinile duşmanului, au aruncat mănăstirea în aer. Astfel se termină revolta în Moldova şi Ţara Românească.

Lupta de eliberare a Greciei de sub stăpânirea otomană avea să dureze 9 ani. A început oficial la 25 martie 1821 în Peloponez, la Mănăstirea Sfânta Lavra, avându-l în frunte pe episcopul Palaion Patron Ghermanos. La 10 martie 1829 se semnează protocolul de la Londra care consfinţea Statul Elen, cu graniţa nordică pe linia Volos-Arta, sub suveranitatea sultanului, în timp ce al doilea protocol de la Londra, din ianuarie 1830, prevedea statul grecesc independent cu rege ereditar. La 1 februarie 1832 se hotărăşte ca rege al Greciei să fie bavarezul Otto. În urma Convenţiei de la Londra din 7 mai 1832, Turcia este obligată să recunoască ca graniţe ale Greciei linia Volos-Arta, cu insulele Ciclade, Eubeea si Skiros.

Dobrogea grecilor

Dobrogea a fost locuită de greci din cele mai vechi timpuri, iar moştenirea lor face parte astăzi din zestrea de patrimoniu a ţinutului dintre Dunăre şi Marea Neagră. Înainte de alipirea Dobrogei la ţara-mamă, până în anul 1877, primar al oraşului Constanţa a fost Nicola Papadopol, delegat de conducerea otomană să strângă şi dijma pe care oraşul trebuia să le dea Înaltei Porţi. Nicola Papadopol a fost declarat primul cetăţean român al Constanţei, recunoscut de către guvernare. El a locuit într-o casă de la intersecţia străzilor Aristide Karatzali cu Marc Aureliu.

La momentul trecerii Dobrogei la România, grecii din Constanţa au declarat, printr-o scrisoare deschisă, dorinţa lor de a fi guvernaţi de autorităţile române şi nu de cele bulgăreşti. Între anii 1878 şi 1880, primul primar al Constanţei româneşti a fost Anton Alexandridis, care a fost ales şi în 1882-1883.

Vă mai recomandăm

Grecii din România, despre ţara lor natală, un paradis în derivă: „Am fost la vot şi am rămas şocat de atâta sărăcie“

FOTO VIDEO Panait Istrati, „Zorba Grecul“ al românilor. Celebrul personaj Zorba, asemuit scriitorului, descrie România ca fiind „Raiul pe pământ“

Zorba Maria me Opa opa ina nai Aharisti Den Ginetai Opa opa Dinata Sagapao Darla dirladada Palamakia

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: