VIDEO Cum s-a distrus un habitat natural fabulos al României: lacul Siutghiol scaldă vilele construite „pe buză“. „Au acces direct la luciul de apă“

VIDEO Cum s-a distrus un habitat natural fabulos al României: lacul Siutghiol scaldă vilele construite „pe buză“. „Au acces direct la luciul de apă“

Lacul Siutghiol ameninţat de construcţii Sursa Facebook Reporter Năvodari

Un protest a avut loc duminică, 23 februarie, la Năvodari, acolo unde se dau grele lupte imobiliare pentru sistematizarea unui loc de pe litoral altădată sălbatic şi pitoresc, acum pierdut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Protestul de la Năvodari a fost organizat de Baricada Verde, al cărui lider Sorin Belu militează pentru protejarea habitatelor naturale. 

O petiţie online a fost lansată deja pentru stoparea construcţiilor pe malul Lacului Siutghiol, atacat permanent de dezvoltatorii imobiliari.

„Ajutaţi-ne să salvăm ARIA PROTEJATĂ NATURA 2000 LAC SIUTGHIOL, de la dezastrul ecologic la care este supusă.

Solicităm, în maximă urgenţă, luarea de măsuri pentru stoparea lucrărilor de intervenţie asupra configuraţiei actuale a malurilor Lacului Siutghiol şi a lucrărilor abuzive de asanare a porţiunilor de luciu de apă, din partea beneficiarilor terenurilor aflate în vecinătate, verificarea legalităţii lucrărilor de construcţie desfăşurate pe malurile lacului în perimetrul delimitat de străzile M14, M12 şi Lacul Siutghiol, precum şi luarea de măsuri concrete de protecţie şi conservare a situl protejat Natura 2000.

De ce este important?

Directivele Natura 2000 – Directiva Păsări şi Directiva Habitate – sunt în vigoare din anul 1979, respectiv 1992. Sunt recunoscute ca unele dintre cele mai solide şi inovatoare legi din lume pentru protejarea animalelor, vegetaţiei sălbatice şi habitatelor naturale împotriva presiunilor şi riscurilor de dispariţie. Datorită acestor două legi majore, Europa are acum cea mai mare reţea de arii naturale protejate din lume, denumită Natura 2000, care acoperă aproape o cincime din suprafaţa terestră şi 4% din suprafaţa marină a continentului. 

Prin implementarea reţelei Natura 2000, în România, Lacul Siutghiol a devenit Arie de Importanţă Avifaunistică (AIA)conform Directivei Habitate 92/43 din 1992 şi Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), conform Directivei Păsări 79/409 din 1979 şi HG 1284/2007, cod ROSPA0057.

Pe Lacul Siurghiol cuibăresc în zona de stufăriş, treizecişiuna de specii protejate de păsări sălbatice, iar în perioada de migraţiune, aici îşi au locul douăzecidemii de exemplare de păsări de baltă, ceea ce face ca Lacul Siutghiol să fie posibil candidat sit RAMSAR. Dintre speciile de păsări aflate în pericol sunt: pescăruşul albastru, stărcul roşu, raţa roşie, buhaiul de baltă, gâsca cu gât roşu, barza albă, eretele de stuf, egreta mică, şoimul de seară, presura de grădină, cufundacul, stârcul pitic, ciocârlia de Bărăgan, ciocârlia de stol, pietrarul negru, chira de baltă, chira mică, chira de mare, cormoranul mic, chirighiţa cu obraji albi. 

În Mamaia-Sat, în perimetrul delimitat de stăzile M14, M12 şi malul lacului Siurghiol, au fost sau sunt în curs de derulare, construcţii private cu acces direct la luciul de apă. Prezenta solicitare se referă stoparea de urgenţă a lucrărilor desfăşurate de beneficiarii terenurilor private, asupra malului lacului Siutghiol, lucrări ce au ca rezultat modificarea geografiei naturale a malului lacului, prin lărgire acestuia în detrimentul zonei de stufăriş şi a luciului de apă. În imaginile ataşate se vede clar, cum au fost “câştigate”, progresiv, porţiuni largi de teren ca urmare a asanării luciului de apă şi cum au fost distruse zonele importante de stufăriş atât de necesar habitatului păsărilor.

Situaţia este cu atât mai presantă, cu cât pe 12 februarie 2020, Comisia Europeană a deschis formal procedura de infringement împotriva României, din cauza incapacităţii gestionării tăierilor forestiere ilegale, dar şi pentru că unele habitate protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările.

Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de efectul pe care aceste construcţii civile îl pot avea asupra ecosistemului lacului Siutghiol, întrucât suspectăm că, în condiţiile în care zona în care acestea se află, nu dispune de un sistem de canalizare, evacuarea apelor uzate, a dejecţiilor şi a materialelor biologice se face direct in apele lacului.“ 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Lanţ uman pentru apărarea vestigiilor arheologice. Un investitor trânteşte în zona veche a Constanţei un bloc cu 4 etaje lucrând „noaptea ca hoţii“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: