VIDEO Povestea celebrei telegrame prin care Churchill l-a convins pe Roosevelt să vină la întâlnirea cu Stalin de la Ialta

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Yalta, 1945. Marele Trei: Churchill - Roosevelt - Stalin Sursa fdrlibrary.org
Yalta, 1945. Marele Trei: Churchill - Roosevelt - Stalin Sursa fdrlibrary.org

La începutul lui 1945, cei trei mari lideri ai lumii, Roosevelt, Churchill şi Stalin, se întâlneau la Marea Neagră, la 440 kilometri distanţă de România, pentru a discuta înfrângerea lui Hitler. Pentru a-l ţine pe Roosevelt aproape, Churchill i-a trimis o depeşă în chiar prima zi a anului în care avea pună capăt celui de-Al Doilea Război Mondial. Telegrama conţinea un mesaj puternic ce a rămas în istorie: „De la Malta la Yalta!“

În prima zi a anului 1945, de la cabinetul ataşatului militar american din Londra era transmisă către Washington o telegramă cu ştampila „TOP SECRET“. Depeşa conţinea un mesaj al premierului britanic Winston Churchill, ce era adresat personal preşedintelui SUA Franklin D. Roosevelt. 

Mesajul primit de Roosevelt, imprimat pe o hârtie de culoarea somonului, avea cinci rânduri. „1 ianuarie 1945. Personal şi top secret. Vom fi încântaţi dacă vei veni la Malta. Eu te voi aştepta pe cheu. O să vezi şi inscripţionarea nobilului tău mesaj către Malta, de acum un an. Totul poate fi aranjat aşa cum vei dori. Să nu mai şovăim! De la Malta la Yalta! Să nu ne influenţeze nimeni! Sfârşit.“ 

GALERIE FOTO CU ÎNTÂLNIREA DE LA YALTA

Telegrama cu îndemnul-cheie „Să nu mai şovăim! De la Malta la Yalta! Să nu ne influenţeze nimeni!“ este păstrată în arhiva lui Franklin D. Roosevelt. Conţinutul ei a fost declasificat de SUA la 6 mai 1972.

De la Teheran la Yalta, prin Malta

Winston Churchill se referea la Conferinţa Argonaut, desfăşurată în două etape din ianuarie-februarie 1945: Malta (30 ianuarie - 3 februarie 1945) şi Yalta (4 - 11 februarie 1945). La finalului „Argonaut“-ului, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică urma să parafeze planul prin care să înfrângă inamicul comun Germania punând astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta dura din 1939 şi răvăşise Europa, care trebuie reorganizată în sfere de influenţă între Est şi Vest. „Argonaut“-ul din 1945 era a doua conferinţă strategică a puternicului The Big Three („Marele Trei“, cum era numit), prima ţinându-se la Teheran, Iran, în perioada 28 noiembrie - 1 decembrie 1943.

Malta avea să fie preambulul Yaltei, staţiunea din peninsula Crimeei unde Roosevelt şi Churchill, cu tot staff-ul, erau invitaţii lui Stalin. La Malta se întâlneau doar SUA şi Marea Britanie, care trebuia să se pună de acord asupra puterii pe care să o lase Sovietelor în Europa. Aliaţii aveau nevoie unii de alţii pentru a-l înfrânge pe Hitler. Iar Marea Britanie se baza pe SUA pentru a face faţă URSS, căreia trebuia să-i ţină piept în negocierile privind împărţirea Europei.

Aşa se explică telegrama nerăbdătoare a lui Churchill expediată din prima zi a anului 1945 către Roosevelt.

1 ianuarie 1945. Churchill îl cheamă pe Roosevelt la întâlnirea cu Stalin Sursa fdrlibrary.org

Yalta 1945 Churchill Roosevelt Stalin Sursa fdrlibrary.org

Yalta. Roosevelt, marele absent, deşi era de faţă

Dar Franklin Roosevelt intrase deja în anul morţii. Îşi trăia ultimele luni de viaţă şi nu avea să mai reziste decât până la 12 aprilie 1945, răstimp în care i-a reproşat lui Stalin că a încălcat înţelegerea.

Cu tot imboldul mobilizator al lui Churchill, Roosevelt a ajuns la Malta abia în ultima zi a întâlnirii atât de importante pentru pregătirea Yaltei. În lipsa lui, Churchill a trebuit să stabilească detaliile doar cu oficialii americani. Nici la Yalta, Roosevelt n-a fost de prea mare folos, fiindcă, deşi era de faţă, era absent. Starea lui de sănătate era atât de degradată, încât demnitari britanici aveau să scrie în memoriile lor că preşedintele american „doar stătea acolo cu gura deschisă şi privea în gol“. Churchill însuşi s-a plâns că Roosevelt e mână moartă în jocul cu Stalin: „Nu pot discuta nimic cu el“. 

Stalin, în schimb, era în mare formă şi foarte jovial, mai ales că obţinuse ca „Argonaut“ să se ţină pe terenul lui, la Yalta, pe malul crimeean al Mării Negre. Decisiva întrunire de război se desfăşura la Palatul Livadia, fosta reşedinţă estivală a ţarului Nicolae al II-lea din dinastia Romanovilor, asasinat de bolşevici în 1918. Stalin pusese în vedere aliaţilor că nu se poate deplasa nicăieri în afara URSS, pentru că armata sovietică este în ofensivă şi el, comandantul suprem, trebuie să fie prezent în ţara sa.

Palatul Livadia a fost totodată reşedinţa delegaţiei americane, în frunte cu preşedintele Roosevelt. „Argonaut“ a fost, de altfel, ultima conferinţă a „Marelui Trei“ la care acesta a participat. 

La Yalta, „argonauţii“ veniţi la Marea Neagră pentru „Lâna de aur“ a păcii au bătut palma privind următorii 50 ani. La conferinţa la care s-a mâncat, conform analelor sovietice, o jumătate de tonă de caviar, România a fost înghiţită pe nemestecate. Soarta ei fusese decisă cu câteva luni înainte, într-o întâlnire la ceas târziu, în biroul lui Stalin, la Kremlin.

Soarta României, decisă dintr-un condei 

Documentul obraznic - cu procentele Europei încheiat de Churchill cu Stalin Sursa nationalarchives.gov.uk

Negocierea pe tema Balcanilor fusese purtată scurt la 9 octombrie 1944, într-o întâlnire Churchill - Stalin de la Moscova. Premierul britanic Winston Churchill venise la Kremlin însoţit de secretarul de stat de la Externe, Anthnoy Eden. În volumul său de memorii „Triumf şi tragedie“, Churchill (care a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1953, pentru descrierile sale istorice) avea să relateze cum a decurs împărţirea Balcanilor. 

FOTO dreapta: „Bileţelul scandalos“ Churchill-Stalin Sursa nationalarchives.gov.uk

„Am ajuns la Moscova în după-amiaza de 9 octombrie. La ora 10, în acea noapte, am avut prima noastră întâlnire importantă de la Kremlin. Eram numai eu, Stalin, Molotov şi Eden. Momentul era prielnic pentru afaceri, aşa că am zis: <Hai să stabilim cum vor fi afacerile în Balcani. Trupele voastre sunt în România şi Bulgaria. Noi avem interese, misiuni şi agenţi acolo. Ce ziceţi să aveţi 90% influenţă în România, noi să avem 90% în Grecia, iar Yugoslavia s-o împărţim?>. 

Pe o bucată de hârtie am scris cifrele. În Bulgaria, influenţa Rusiei ar fi fost de 75%. În timp ce lui Stalin i se traducea propunerea mea, el a luat creionul său albastru şi a parafat procentele cu o bifă mare pe hârtie, apoi a dat hârtia înapoi. A urmat o pauză lungă. Hârtia era în mijlocul mesei. <Am rezolvat chestiunea asta, care decide soarta a milioane de oameni, în aşa manieră improvizată? Hai să ardem hârtia>, am zis. <Nu, păstreaz-o>, a zis Stalin“.

Churchill a transmis apoi la Londra o explicaţie seacă legată de tratativele sumare prin care s-a stabilit cui urma să revină Balcanii: „Este destul de natural, Rusia are interese vitale în ţările riverane Mării Negre, în special în privinţa României, care a fost cel mai sălbatic atacată, cu 26 divizii de război… Marea Britanie consideră corect să arate un respect deosebit faţă de optica Rusiei în această chestiune şi faţă de dorinţa URSS de a conduce în numele unei cauze comune cu aceste ţări“. 

Fără scăpare

În februarie 1945, la Yalta, Aliaţii au stabilit, printre altele, continuarea ostilităţilor pentru ocuparea Germaniei şi a Austriei, crearea unei zone franceze în Germania, înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Separat, SUA şi URSS au încheiat un pact privind dominaţia Sovietelor în Orientul Îndepărtat, în schimbul sprijinului dat de sovietici americanilor pentru înfrângerea Japoniei.

Undeva, printre toate aceste decizii, se afla şi viitorul României. Dar dacă Polonia, ţara-tampon între Germania şi Rusia, sau Yugoslavia, au fost îndelung discutate de liderii lumii, tocmai România, ţară care a întors armele împotriva Germaniei şi a trecut de partea Aliaţilor, a fost sortită de la început Rusiei. Iar destinul ei a fost trasat cu sânge rece. 

Pe aceeaşi temă: 

Cum a ajuns România cap de listă pe „documentul scandalos“ încheiat între Churchill şi Stalin la un pahar de tărie

Român cu viaţă de roman. Dimitrie D. Dimăncescu, erou de război decorat de trei monarhi, diplomat apropiat al lui Churchill. A fondat Cercetăşia, împreună cu fratele său Ioan

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite