VIDEO Istoria fascinantă a unei case-monument de la 1897. A fost construită de un grec bogat, pentru fiicele sale

VIDEO Istoria fascinantă a unei case-monument de la 1897. A fost construită de un grec bogat, pentru fiicele sale

Strada C.A.Rosetti, una dintre cele mai pitoreşti din Constanţa Foto S.Ionescu

O casă de patrimoniu din Constanţa, pe al cărei frontispiciu se vede încă blaonul celui care a ridicat-o la finele anilor 1800, renaşte graţie noului proprietar. Casa Teodorou Rousou, situată în zona peninsulară a oraşului, face parte din mozaicul de edificii ridicate de diferitele naţii ale Dobrogei în vremea când un vânt de prosperitate sufla în pânzele regiunii nou intrate în administrare românească.

Strada C.A. Rosetti este una dintre cele mai pitoreşti străzi ale Constanţei. O găseşti ocolind Colegiul Naţional Mihai Eminescu, ascunsă paralel între Bulevardul Tomis şi strada Ovidiu care străjuieşte Valea portului. 

GALERIE FOTO DE LA CASA TEODOROU ROUSSOU

Fiecare casă de aici are un stil aparte, exprimând statutul şi gustul proprietarilor de dinainte de 1900. La numărul 6, lângă sinagogă, a locuit cândva un comerciant grec Teodorou Rousou, proaspăt îmbogăţit de la finele anilor 1800. 

Istoria unei reveniri

La 1878, Dobrogea intrase în componenţa statului român, în urma Războiului de Independenţă de la 1877-1878. Noul teritoriu, primit de România ca despăbugire de război pentru pierderea Basarabiei de sud-vest (judeţele Ismail, Cahul, Bolgrad), îşi dezvăluia atu-urile unei administraţii care nu intuise iniţial potenţialul provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră. 

Vizionarii care aveau influenţă asupra Regelui Carol I, prea îndurerat de pierderea Basarabiei, l-au făcut pe monarh să-şi schimbe părerea. Principalii sfătuitori ai suveranului erau tatăl său, prinţul Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru Ion C. Brătianu şi ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu. Împăcat, Carol I a început să întrevadă un viitor mai bun pentru România datorită teritoriului cel nou. „Teritoriile de dincolo de Dunăre nu ne sunt date ca o compensaţie pentru Basarabia; le luăm ca despăgubire de război şi pentru că Europa ni le-a dat din iniţiativa ei. Astfel am câştigat foarte mult materialmente şi moralmente şi nimeni nu ne poate refuza stima sa. Districtele pe care ni le-a dat Congresul au un mare viitor; sper ca peste câţiva ani să le aduc într-o stare înfloritoare“, îi scria Carol I tatălui său la 1878. 

Casa Teodorou Roussou, naţionalizată şi locuită de chiriaşi Sursa elpis.ro

Casa Teodorou Roussou, în perioada comunistă Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou

Mihail Kogălniceanu a fost, de asemenea, un promotor al noii provinciei. El i-a îndemnat pe români să se stabilească „peste Dunăre“, acolo unde îi aştepta pământ destul pentru împroprietărit, sol bun de lucrat şi primitor pentru animale. „Măi băieţi, ne-a zis el, aici e raiul vostru. Ceea ce aţi găsit voi în Dobogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru. Scuturaţi-vă pungile, vindeţi ce-aveţi, lipsiţi-vă şi de oi şi cumpăraţi pământ, c-aveţi să fiţi bogaţi»“, mărturiseau mocanii veniţi în Dobrogea că le-a spus „conu’ Mihalache“ Kogălniceanu – după cum este consemnat la 1900 în cartea „Constanţa pitorească şi împrejurimile ei“, scrisă de cronicarul Ion Adam, lucrare ce a fost premiată de Academia Română pentru valoarea ei documentară.

Roussou şi averea sa: afaceri, două fiice şi o casă pentru ele 

La 1897, Teodorou Roussou se număra printre oamenii de afaceri care profitaseră de sfatul lui Kogălniceanu, dar la oraşul ce avea să devină cel mai mare port la Marea Neagră. Grecul făcea ce ştia mai bine neamul lui: comerţ.

„Deţinătorul unei averi însemnate, Teodorou Rousou a fost unul dintre comercianţii care au beneficiat din plin de pe urma alipirii Dobrogei la România în urma Războiului de Independenţă din 1877. Construcţia de nave, comerţul şi transportul maritim, precum şi investiţiile imobiliare i-au adus o ascensiune rapidă în noul stat apărut pe harta lumii. Iar vila pe care construit-o trebuia să fie mărturia proaspătului său statut“, arată un studiu istoric realizat de arhitecta Margareta Mihăilescu. 

Teodorou Roussou (foto dreapta, sursa arhiva Chiriac) avea două fiice, pentru care a construit o casă în zona cea mai râvnită a Constanţei – peninsula străjuită de Marea Neagră din trei părţi (actualmente Portul Constanţa, Cazinoul, Portul Tomis). Casa cu trepte din piatră era construită în oglindă, cu două intrări situate la extreme, direct din stradă, avea demisol şi se ridica pe trei niveluri. Uşile de la intrare erau din stejar masiv, cu decoraţiuni sculptate şi cu monograma proprietarului - T.R.

Aici a visat Roussou că vor fi fericite fetele lui. Timpurile au trecut, însă, iar casa devenită monument istoric - care fusese naţionalizată de comunişti, locuită de chiriaşi şi degradată până la stadiul critic - a intrat în posesia unei familii cu rădăcini în Constanţa. Aceasta a cumpărat-o în urmă cu 4 ani şi a început drumul anevoios al restaurării, dorind să o redea circuitului urban. Casa are o amprentă la sol de 140 metri pătraţi şi are 500 mp suprafaţă desfăşurată. Investiţia în monumentul istoric este de ordinul sutelor de mii de euro.

Arhitectul proiectant este Alina Isacov, iar arhitectul care verifică este Marţian Berbeniţă. iar noul plan al clădirii de patrimoniu are autorizaţia de la Ministerul Culturii pentru consolidare, restaurare, reconstruire, reconfigurare şi extinderea edificiului. Una dintre regulile impuse de autorităţi este ca, de exemplu, finisajele faţadei să fie făcute din praf de piatră de culoare de crem deschis. Acoperişul trebuie să fie tot din olane de culoare cărămizie, iar la spaţiile publice, pardoselile trebuie să fie din piatră naturală etc.

De şantier se ocupă fiul proprietarilor, Cătălin Chiriac (29 ani). Inginerul constructor a început cu echipa de muncitori să dea jos pereţii compartimentării făcute în perioada comunistă, pentru a găzdui cât mai multe familii. Zidurile vor rămâne în picioare, faţada va fi păstrată şi restaurată, iar clădirii i se va da o nouă viaţă: aceea de centru al petrecerii timpului liber, în stiluri eclectice – cu expoziţii la demisol şi la parter. Izvorât dintr-o istorie multiculturală, Casa Roussou poate deveni un punct de atracţie al oraşului cosmopolit. „Dacă cineva va vrea să citească, va găsi sus o bibliotecă. Va fi loc în care lumea va fi bucuroasă să se găsească şi să se cunoască, aici, pe vestigiile unei cetăţi antice - cum este toată zona veche a Constanţei“, spune tânărul constructor. 

Descoperiri

Pe şantierul deschis anul acesta, echipa de lucru a avut mari surprize. La săpăturile de la subsol au găsit un sistem de locaşuri din cărămidă de şamotă, folosit la distribuirea încălzirii, cel mai probabil, care asigura confortul termic în toate încăperile dintr-o singură sursă.

Sistemul de tencuială era armat cu stuf, un material deosebit de rezistent şi de laborius lucrat. Între etaje era bătut pământ cu cenuşă. Balustrada din metal era realizată printr-un procedeu manual, bătută la semicald cu ciocanul. Lemnul de la scară fusese lucrat la abur astfel că a îmbrăcat scara, pe un nivel de 3 metri, dintr-o singură bucată. „Nişte meşteri cum nu mai avem astăzi, artizani ai construcţiilor“, admiră inginerul Chiriac.

Timpul şi degradarea şi-au arătat colţii în crăpături de zidărie, care se tot măresc. Materialele originale, chiar şi tocăria din lemn, care mai pot fi folosite vor fi păstrate. Pe alocuri, zidurile scot la iveală zugrăveala veche, dezvăluind culori cândva intense, acum pălite de vreme, aşezate în modele alambicate. „Dacă ar fi după mine, aş cumpăra toată strada. Este ceva ce nu mai vezi, are o istorie extraordinară, cu stiluri arhitectonice diferite, ce te transpun în timp. Iar asta m-a făcut să simt Constanţa ca pe niciun alt oraş, din ţară sau din străinătate, în care am trăit. Pe măsură ce lucrez la această casă şi o descopăr, mă îndrăgostesc şi mai tare de acest loc“, spune Cătălin Chiriac. 

Vechile culori ale casei Foto Sînziana Ionescu

Micile obiecte arheologice descoperite au fost preluate pentru expertizare de specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Dacă totul merge bine, în primăvara lui 2021, Casa Roussou va fi deschisă publicului, prin grija Fundaţiei culturale ABC ’94 care aparţine familiei Chiriac. Va fi renovată în culori şi decoraţiuni legate de natură. „Va fi o revenire la origini, dar şi o speranţă în viitor“, spune Cătălin Chiriac.

Proprietarii vor să facă pe strada C.A.Rosetti şi un hostel, dar până atunci au închiriat de la comunitatea evreiască din Constanţa curtea sinagogii, au curăţat-o, au securizat-o şi vor să o deschidă ca spaţiu de recreere şi de evenimente care să întregească destinaţia. „Casa Roussou nu este proiectul meu de viaţă, dar crearea unui nucleu de interes în zona veche a Constanţei, aici, pe toată strada Rosetti, poate fi. Casa Roussou este mai degrabă un manifest pentru Constanţa“, spune Cătălin Chiriac.

Cum este descrisă Casa

„Vila Teodorou Rousou, monument istoric, este una dintre clădirile emblematice din centrul vechi al Constanţei. Situat la numai câteva zeci de metri de Piaţa Ovidiu, imobilul este parte a unui peisaj urban unic în România. În arealul restrâns al Peninsulei se concentrează vestigii arheologice antice, medievale, dar şi principalele monumente moderne ale oraşului de la malul mării.

Nici terenul şi nici stilul arhitectural nu au fost alese la întâmplare. Sfârşitul secolului al XIX-lea aducea cu sine un boom imobiliar care avea să transforme localitatea otomană Küstence în Constanţa modernă. Iar printre primii care au intuit această nouă realitate au fost bancherii francezi, de origine evreiască, din familia Alleon. Strada din centrul vechi al Constanţei numită astăzi C. A. Rosetti purta în epocă chiar numele lor. Şi asta pentru că o deţineau, la propriu, cu excepţia notabilă a Sinagogii.

Tocmai lângă proprietăţile lui Jean Gerard Aimee Alleon îşi va construi Teodorou Rousou reşedinţa, apelând dacă nu la serviciile arhitectului de casă al familiei Alleon, grecul Pelopidas Couppa, la un altul care a calchiat fidel modelul de inspiraţie neoclasică al imobilelor deţinute de bancherii evrei.

Degradată şi neîntreţinută corespunzător în anii comunismului şi în cei care i-au urmat, vila Teodorou Rousou rămâne una dintre clădirile reper ale Peninsulei constănţene. Alături de alte reşedinţe precum vila Şuţu, casa Manicatide sau casa Constandini se înscrie în cercul restrâns şi extrem de valoros din punct de vedere istoric şi arhitectural al imobilelor greceşti din Constanţa“, este descrisă Casa Teodorou Roussou de specialiştii la care au apelat noii proprietari. 

Proiectul de restaurare Casa Teodorou Roussou Sursa Arhiva familiei Chiriac

Pe aceeaşi temă: 

 

   

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Casa Teodorou Roussou, pe vremea comuniștilor Sursa Facebook Monument House Teodorou Rossou 

Imagini din aceeasi galerie
  • Casa Teodorou Roussou, pe vremea comuniștilor Sursa Facebook Monument House Teodorou Rossou 
  • Strada C.A.Rosetti, pe care se află (pe partea stângă) Casa Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Casa Teodorou Roussou, naționalizată, locuită de chiriași Sursa elpis.ro
  • Frontispiciul Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Uși cu monograma proprietarului Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorous Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorous Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorous Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Sursa Facebook Monument House Teodorou Roussou
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Restaurarea Casei Teodorou Roussou Foto Sînziana Ionescu
  • Teodorou Roussou, vechiul proprietar al vechi al casei declarate monument istoric din Constanța Sursa Arhiva Chiriac
  • Așa va arăta Casa Teodorou Roussou Sursa Arhiva Chiriac
Distribuie imaginea
citeste totul despre: