VIDEO Istoria domeniului regal de la Balcic. Cui a aparţinut înainte de a deveni al Reginei Maria

VIDEO Istoria domeniului regal de la Balcic. Cui a aparţinut înainte de a deveni al Reginei Maria

Balcic - castelul Reginei Maria fotografiat de Kurt Hielscher Sursa Facebook Istoria românească în fotografii

Domeniul de la Balcic a fost locul favorit al Reginei Maria, care a descoperit sătucul din Cadrilater, de pe Coasta de Argint a Mării Negre, în toamna lui 1924, pe când îşi ridica vila de la Mamaia. Dar terenul de la Balcic aparţinea altcuiva atunci când suverana l-a văzut. „Toată viaţa am visat la acest loc“, a mărturisit fermecată „regina inimilor“, care avea să-şi lase inima la Balcic.

Castelul de la Balcic este una dintre marile pierderi de patrimoniu a României. Aflat pe teritoriul Cadrilaterului, parte a Dobrogei cedată de România Bulgariei la 7 septembrie 1940 în urma Tratatului de la Craiova, edificiul regal a fost construit în anii ’20 de Regina Maria. Castelul rămas în proprietatea suveranilor României până în 1948, an precedat de abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947.

Cum statul român voia să se debaraseze de orice urmă a monarhiei, a renunţat total la drepturile asupra castelului şi terenului de 4.000 metri pătraţi. Bulgarii au fost nevoiţi, practic, să preia superba proprietate lăsată în paragină, dar pe care au păstrat-o şi au îngrijit-o, castelul de la Balcic devenind acum cel mai vizitat obiectiv turistic de pe Coasta de Argint a Mării Negre.

Acesta a fost probabil norocul castelului, deoarece celălalt castel al reginei Maria, de la Mamaia, zace în paragină totală de ani de zile.

Terenul cumpărat de la greci

Istoricul Castelului de la Balcic este descris de Oana Marinache, fondator al Asociaţiei Istoria Artei, critic de artă şi fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“. Detaliile sunt cuprinse în albumul „Dobrogea culturală între Constanţa şi Balcic – istorie, patrimoniu, peisaj“, editat de Asociaţia ARCHÉ în anul 2017.

Regina Maria a descoperit cu adevărat Balcicul într-o lună de toamnă, în octombrie 1924. Venită la Constanţa, unde îşi construia un castel pe plaja de la Mamaia, suverana este convinsă de pictorul Alexandru Szathmari să meargă în sătucul din Cadrilater, unde boema îşi găsise inspiraţia. Protipendada începuse să îşi ridice case de vacanţă acolo, astfel că după ce vede casa pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck, regina colindă străzile în pantă şi vede un loc care o lasă mută de uimire. „Toată viața mi-am dorit un astfel de loc, imaginându-mi că-l pot găsi doar în Italia și iată-l aici la Balcic“, se confesa regina în jurnalul său („Însemnări zilnice“, 1924-1925). 

Pe atunci, locul era sălbatic şi nu adăpostea decât o colibă dărăpănată. Un plop uriaş atârna chiar deasupra mării, ivindu-se dintr-o mică terasă de pe plajă. Un izvor cu apă limpede de cristal ţâşnea din zid. „Terenul se ridica în spatele copacului în mai multe terase susținute de ziduri în stil italian - un loc de vis, locul potrivit“, este entuziasmată Maria. 

Castelul Reginei Maria, fotografiat de Kurt Hielscher Sursa Facebook Istoria românească în fotografii

Exista însă un mic impediment – terenul era în proprietatea altcuiva de câteva luni. Stăpânul era celebrul bancher Jean Chrissoveloni din Galaţi, grec de origine, prieten intim cu Regele Ferdinand. El cumpărase terenul în 21 iulie 1924 de la Petre D. Economu, ce-l avea din 1914. Pentru că regina avea ştiinţă de escapadele lor notorii la moşia acestuia de la Ghidigeni, grecul îi era cumva îndatorat şi bucuros să-i facă suveranei o favoare. „Ei bine, este locul pe care-l vreau şi pe care trebuie să-l am! El aparţine lui Jean Chrissoveloni, care l-a cumpărat pe mai nimic şi care se pare că nu face nimic cu el. Ah! Mi-ar plăcea acest loc!“, fremăta regina.

La 6 decembrie, ea îl cheamă la Palatul Cotroceni să discute despre asta, iar când află despre ce e vorba, bancherul acceptă de îndată. Pentru un domeniu de 4.000 metri, suverana a plătit 400.000 lei, contractul fiind perfectat la 26 februarie 1925. 

Vestea că regina îşi face castel face din Balcic noua reşedinţă de vară a înaltei societăţi. Cea mai solicitată este arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory care realizează 24 lucrări aici. 
 
 

Castelul Reginei Maria, fotografiat de Kurt Hielscher Sursa Facebook Istoria românească în fotografii

Castelul reginei a fost gata în toamna lui 1926. Arhitectul Emil Guneş (1889-1945) a transpus în realitate aspiraţiile sentimentalei regine: arcade, pasaje boltite, grădini, terase pline de flori, izvorul, capela, castelul romantic.

Fermecată, suverana uită de Castelul de la Mamaia, pe care începuse să îl ridice în 1923 şi care a fost gata în 1926. Alături de castelul său îşi ridicase o vilă cu minaret şi amantul ei credincios, Barbu Ştirbei; acelaşi arhitect, italianul Mario Stoppa, le făcuse planurile. Dar proprietatea de 1.200 metri pătraţi de la nivelul mării şi relieful plat n-au stârnit ecoul profund în inima reginei, care l-a dăruit nurorii sale, Regina Elena, soţia lui Carol al II-lea. Aici avea să-şi petreacă verile fiul lor, Mihai, ultimul rege al României.

Inima reginei, la Balcic

În ultima parte a vieţii, când relaţiile cu primul ei născut, regele Carol al II-lea, se deterioraseră puternic, suverana se retrăsese total la Balcic. Era tot mai tristă şi se plimba tăcută, purtând un văl alb, legat în maniera monastică, precum reginele văduve – scriu istoricii de la Peleş. Cu sănătatea afectată, după verdictul implacabil dat de medicii germani de la Dresda, Regina Maria moare la Pelişor, în Camera de Aur, la 18 iulie 1938. Avea 62 ani. 

„Regina inimilor“ este înmormântată la Curtea de Argeş, dar inima ei a fost purtată pe mare şi aşezată în capela Stella Maris de la Balcic. După 2 ani, în 1940, la cedarea Cadrilaterului, urna cu inima reginei este mutată la Castelul Bran, cealaltă reşedinţă preferată a reginei. „Regina Maria a fost foarte legată sufleteşte de două locuri: Castelul Bran şi Domeniul Balcic de pe malul Mării Negre. „Pe amândouă le-a decorat după gustul ei şi le-a dat ceva din personalitatea sa, iar această amprentă dăinuieşte în timp. Reşedinţa de la Balcic, amenajată începând din anul 1925, este împlinirea unui vis de pace al Reginei“, amintesc membrii Casei regale.

Abia la 3 noiembrie 2015, inima Mariei şi-a găsit odihna găsindu-se actualmente acolo unde a încetat să bată - în Camera de Aur de la Pelişor. 

Pe aceeaşi temă: 

Balcic în imagini de arhivă. Castelul Reginei Maria de pe Coasta de Argint a Mării Negre, imortalizat în anii ’30

FOTO Vilele de la Balcic, tezaurul arhitectonic abandonat al României. Au fost construite în anii '30 de o femeie

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: