VIDEO Harta epavelor din apele româneşti ale Mării Negre. Bulgaria ia din nou faţa României: cum pierdem promovare mondială pentru vestigii
0
Bulgaria beneficiază de promovare mondială datorită vestigiilor de pe fundul Mării Negre, în timp ce România se uită cum oameni de ştiinţă şi mass-media din toată lumea laudă descoperirile făcute la bulgari.
Vestea descoperirii unei corăbii antice intact conservate pe fundul Mării Negre, la o milă adâncime, de-a lungul coastei bulgare, a făcut recent înconjurul lumii. „Este cea mai veche corabie din lume, veche de 2.400 ani“, a anunţat echipa Black Sea Maritime Archaeology Project (MAP), care a efectuat cercetări în apele bulgăreşti timp de trei ani.
Proiectul internaţional este derulat de specialişti de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, în colaborare cu cercetători de la instituţii din Bulgaria, Grecia, Suedia, Statele Unite ale Americii. Experţii au cercetat mai mult de 40 epave, multe dintre ele nemaivăzute, coborând la adâncimi de peste 150 metri roboţi subacvatici teleghidaţi de la suprafaţă (ROV).
Cea mai veche corabie din lume conservată intact în Marea Neagră Sursa blackseamap.com
Au fost colectate astfel date inedite despre istoria omenirii şi a navigaţiei din cele mai vechi timpuri, deoarece Marea Neagră este considerată unul dintre cele mai bune laboratoare subacvatice datorită stratului fără oxigen de la adâncime, care permite păstrarea vestigiilor mai bine decât orice alt mediu marin. Rezultatul spectaculos al „celei mai mari expediţii maritime“ (cum este cunoscută) va fi prezentat într-un documentar realizat de cineaşti premiaţi de BBC şi va fi difuzat pe canalele de specialitate.
Ce face România?
România putea beneficia de o asemenea promovare mondială dacă proiectul ar fi fost iniţiat sau măcar susţinut de autorităţile autohtone. În lipsa unei viziuni despre potenţialul, viitorul şi patrimoniul naţionale, proiectele de anvergură merg către vecinii bulgari, mereu mai gospodari şi mai dornici de asocieri cu parteneri străini în beneficiul comunităţii. În răstimp, românii fac eforturi punctuale şi individuale pentru descoperirea vestigiilor din Marea Neagră.
„Ce vestigii sunt în apele româneşti...“
Constantin Chera este veteranul arheologilor marini de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională de la Constanţa. Ştie de mult despre explorarea de la bulgari, cu care aceştia se mândresc la fiecare reuniune ştiinţifică. „La noi, birocraţia omoară orice iniţiativă. Este cumplită, te sufocă! Veşnicul refren este: <N-avem bani de aşa ceva>. Şi câte lucruri extraordinare nu ascunde Marea Neagră, în zona românească!... Dincolo de stratul de oxigen sunt vestigii conservate perfect pentru că nu există niciun element care să descompună lemnul, este mediu anaerob“, arată arheologul Chera.
Corabie scufundată lângă Evanghelia, la Costineşti Sursa Pascale Roibu
Scanările făcute până acum, în cadrul unui proiect româno-bulgar intitulat Heras (perioada 2013-2015), a indicat amplasarea mai multor epave pe fundul mării, de la Capu Midia (România) la Kaliakra (Bulgaria). Au fost identificate în total 26 epave care zăceau neştiute pe fundul Mării Negre: 16 sunt în spaţiul românesc, iar 10 - în cel bulgăresc. „Noi am găsit locaţiile, am realizat hărţile şi traseele, iar firmele de scufundări şi agenţiile de turism le pot promova ca pachete turistice“, au spus atunci oamenii de ştiinţă.
De la Capu Midia la Capul Tuzla
Dar cercetările trebuie extinse cu dispozitive performante pe o suprafaţă vastă ce se întinde pe platoul continental al Mării Negre. Este o muncă de Sisif, spun arheologii, dar care se poate face organizat şi sistematizat dacă ar exista sprijin guvernamental, prin Ministerul Culturii. Mai ales că, faimoasă pentru a fi o mare ostilă, Marea Neagră ascunde epave cu duiumul, în urma naufragiilor care le-au scufundat. „Nu avem izvoare scrise despre aceste naufragii, dar au devenit cunoscute la scanări. În special Capu Midia, Capul Tuzla, Peninsula Constanţa sunt zone unde aceste epave sunt grupate. Marea este extrem de furtunoasă, în special iarna şi primăvară, şi sute de astfel de nave zac pe fundul apei“, afirmă arh. Chera.
Un Triunghi al Bermudelor
Capul Tuzla este considerat un Triunghi al Bermudelor în partea românească a Mării Negre, din cauza reliefului şi a curenţilor. Aici a fost aşezat, de altfel, şi primul far de pe litoral, care a intrat în serviciu în anul 1900. Acesta funcţionează şi astăzi, trecând în 1958 de la lămpile de petrol la curent electric. Este înalt de 44 metri şi are un fascicul de lumină ce bate pe o rază de 20 mile marine, până la înălţimea de 62 metri. Are două lumini, albă intermitentă şi roşie fixă ce indică navigatorilor faptul că se află în ape periculoase, puţin adânci.
Harta epavelor din Marea Neagră, între Midia şi Kaliakra - proiectul Heras Sursa herasprojectcbc.eu
Un apreciat scafandru căutător de vestigii, Pascale Roibu, bănuieşte ce se află în larg, în acea zonă. „Travers de Capul Tuzla trebuie să fie multe corăbii scufundate. Din cauza conformaţiei malului, acolo era mai dificil de navigat, iar pe acolo veneau multe corăbii la cetăţile Partenopolis, Stratonis, Tomis, Histria. Apa se adânceşte mult în zona Capului Tuzla şi se formează curenţi ce puneau pe atunci mari probleme navigaţiei“, spune Roibu.
Scafandrul consideră că o să ne obişnuim de acum înainte cu astfel de descoperiri, pentru că sunt multe corăbii scufundate în Marea Neagră şi conservate foarte bine.
„Din păcate, momentan nu este un astfel de proiect de amploare în partea românească, cum a fost la bulgari, dar în viitor cu siguranţă se vor muta străinii cu cercetările şi în zona litoralului nostru. Anul trecut, am descoperit în apropiere de Constanţa o ancoră din piatră veche de 3.000 de ani, dovadă că pe aici au trecut corăbii de la începutul navigaţiei. Pe fundul mării în acea zonă sunt calcare naturale. Dar ancora din piatră este veritabilă, realizată dintr-un bloc de calcar puţin şlefuit şi cu o gaură pe unde se legă cu o funie. Am găsit şi ancore din plumb şi lemn, model de ancoră folosit şi la corabia găsită la bulgari“, relatează Pascale Roibu.
Epave Marea Neagră, la Agigea, din anii '60 Sursa Pascale Roibu
Scafandrul dezvăluie altă particularitate a Capului Tuzla, precum şi o ciudăţenie a Mării Negre. „Travers de Capul Tuzla, la o milă de ţărm, adâncimea creşte brusc, probabil din cauza unei activităţi seismice din trecut. În Marea Neagră însă este ceva ciudat: epavele se găsesc grupate, de parcă s-ar atrage una pe cealaltă. Lângă epava Evanghelia de la Costineşti se mai găsesc rămăşiţele unei corăbii posibil din perioada romană. Alt exemplu este halta Pescăruş, aproape de 23 August, unde sunt două corăbii din perioade diferite, scufundate una lângă cealaltă la interval de 200 ani. Colegii mei au adus la suprafaţă două tunuri de corabie, unul din bronz, unul din fier, provenind de la cele două corăbii. Tunurile le-au predat la Muzeul Marinei din Constanţa“, indică Pascale Roibu.
Epave din toate timpurile
Pascale Roibu menţionează şi tragediile recente, de la digul de larg al Portului Constanţa, unde se află epavele You Xiu, Paris şi Sadu: „A mai fost una lângă ele, Vishva Shanti, care s-a scufundat prin anii ’60, dar a fost recuperată în mare parte, deşi nu era construit digul de larg ca să se spună că din cauza aceea s-au adunat epavele acolo fiindcă s-au lovit de dig. Când au început construcţia digului, în dreptul celei de-a doua cazemate de pe dig, s-a trecut pe lângă un avion prăbuşit în Al Doilea Război Mondial. L-am căutat şi cu sonarul, dar se pare că aluviunile aduse de curenţi dinspre Dunăre s-au depozitat în zona digului nemaiavând cum să treacă spre sud“.
Nave de luptă din acelaşi război se află travers de Capu Midia - un submarin rusesc şi un cargo nemţesc. Alte două epave sunt eşuate lângă Agigea, din anii ’60. Dar nu numai vase se găsesc pe fundul apei, ci şi nenumărate vestigii ca ancore, părţi din amfore etc.
„Nu sperăm la scoaterea unei corăbii antice la suprafaţă, pentru că ar implica nişte costuri uriaşe. Totuşi asta ar fi o investiţie în cultura ţării, cu răsunet internaţional. Câştigul pentru patrimoniu ar fi inestimabil“, precizează arheologul marin Constantin Chera.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
