VIDEO Şcoala din România unde orele încep şi se termină cu o rugăciune şi cu imnul naţional. Clasele sunt pline de icoane, candele şi ştergare româneşti
0
În România există câteva şcoli ortodoxe, unde religia îşi are locul fixat în programa de studiu. La Şcoala ”Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Constanţa, clasele sunt decorate cu icoane, candele, ştergare şi costum popular românesc.
În plină furtună despre oportunitatea orei de religie, într-o şcoală din Constanţa copiii îşi încep ziua spunând o rugăciune - „Tatăl nostru“ sau „Îngeraşul“. Ritualul se repetă după ore, înainte şi după masă, înainte şi după somnul copiilor şi de câte ori se simte nevoia - specifică principiile stabilite de Fundaţia Curtea Brâncovenească, fondatoarea Şcolii ortodoxe Sfinţii Martiri Brâncoveni de la Constanţa.
După rugăciune vine rândul intonării imnului naţional „Deşteaptă-te, române!“, al imnului şcolii şi cel al clasei - toate cu tentă patriotică. Apoi orele de studiu pot să înceapă.
„Copiii vin agitaţi de pe drum, dimineaţa este forfotă mare, iar acest sfert de oră în care spunem rugăciunea şi cântăm este dedicat liniştirii. Copiii intră astfel în atmosfera de studiu şi le este mai uşor să se concentreze“, explică părintele Adrian Chiagă, directorul adjunct al Şcolii Brâncoveneşti din Constanţa.
Clasa cu tricolor, icoană şi costum popular
Pe peretele de la răsărit al claselor odihneşte o icoană, o candelă, un ştergar cu busuioc. Tricolorul României completează decorul, iar la clasa a doua a învăţătoarei Geta Pricop, la loc de cinste este aşezat un costum popular românesc şi alte podoabe tradiţionale. Învăţătoarea este preoteasă, iar cei trei fiii ai săi sunt toţi preoţi.
„Sigur că trebuie să ai credinţă pentru a activa aici, dar nu impunem asta ca o regulă. Noi nu suntem călugări şi măicuţe. Căutăm să formăm copiii după morala creştină, învăţându-i să aprecieze valorile ortodoxe. Nu studiem mai multă religie, dar mergem împreună la biserică la sărbători“, spune părintele-director.
Instituţia privată de învăţământ Sfinţii Martiri Brâncoveni este o şcoală ortodoxă înfiinţată în 2005 şi acreditată de Ministerul Educaţiei. Are ciclul preşcolar, primar şi gimnazial, fără clasa a VIII-a, care va funcţiona din toamnă. Clasele poartă nume de principi şi domniţe brâncovene, iar fiecare dintre ele are un sfânt ocrotitor.
Părinţii plătesc o taxă lunară de şcolarizare între 250 şi 420 lei de copil, iar pentru frecventarea programului de after school se mai achită între 100 şi 220 lei pe lună. Masa este servită în sistem catering şi costă 13 lei pe zi. Şcoala oferă hrană de post în zilele de miercuri şi vineri, în prima şi ultima săptămână din posturile mari. În rest, părinţii pot da la pachet copiilor lor ce hrană doresc.
Elevii studiază după programa şcolară obişnuită, cu profesori provenind de la şcoli de masă, după manualele existente în sistemul de învăţământ. Cu o excepţie: manualul de Educaţie tehnologică de clasa a VI-a apărut sub egida Corint. La capitolul „Rolul familiei în producţia şi consumul de bunuri şi servicii“ este consemnată existenţa unor „familii netradiţionale (experimentale)“, care includ concubinajul şi „familia binucleară consensuală, formată din trei adulţi cu vârste apropiate care trăiesc împreună de bunăvoie“. Autorii manualului sunt inspectori şcolari, metodişti şi directori de şcoli din Bucureşti. „Vă daţi seama că am scos acest manual de pe băncile copiilor! Am ales manuale alternative unde nu scrie asemenea aberaţii“, spune părintele.
„Facem educaţie, nu îndoctrinare“
Şcoala are câteva învăţături despre cum trebuie să fie „copilul brâncovean“: înţelept, blând, voios, drept, curajos şi hotărât, dibaci, cuviincios, cumpătat în toate, nemincinos, punctual, cu inima bună şi păstrător al armoniei. Activităţile şcolare sunt axate pe păstrarea identităţii naţionale, cu o precizare: „Nu facem îndoctrinare! Unii părinţi ne mai întreabă: «Dar cum se vor descurca mai târziu copiii noştri, când vor merge în societate? Nu le va fi greu?». Eu spun că nu. Dacă formezi copilul din primii ani de viaţă, pe lângă cei 7 ani de acasă, cu o educaţie sănătoasă şi îi imprimi acele valori fundamentale, va fi mai greu ca el să apuce pe căi greşite. Va şti să se ferească de tentaţii, de anturaje rele. O dată formaţi aşa, pe copiii aceştia e greu să-i mai strici“, consideră părintele Chiagă.
Şcoala căutată de peste Ocean
„Chiar o astfel de şcoală am căutat pentru copiii noştri. O şcoală mică, cu o atmosferă familială şi învăţătură creştină“, mărturiseşte Magdalena Mindea, un medic anestezist în vârstă de 37 ani, mamă a cinci copii.
Magdalena şi soţul ei, reputatul medic neurochirurg Ştefan Mindea (39 ani) - declarat cel mai tânăr şef de secţie din istoria neurochirurgiei de la Stanford - au trăit în Statele Unite ale Americii, acolo unde familiile lor au emigrat pe când ei erau copii. S-au întâlnit într-o tabără ortodoxă şi au format o familie tradiţională românească, unde pruncii sunt bineveniţi pe lume. Aşa au venit pe lume Isabella (12 ani), Ştefan (7 ani), Francesca (5 ani), Ecaterina (3 ani) şi Iustina (1 an şi jumătate).
Acum 2 ani, medicii s-au hotărât să lase confortul Occidentului şi să revină în ţară, dar nu ştiau cât de greu va fi acest pas pentru copii. Duhovnicul Iustin Pârvu de la mănăstirea Petru Vodă din Neamţ i-a îndrumat către şcoala de la Constanţa. „Am dorit ca schimbarea să nu fie majoră pentru copii, iar ei să aibă posibilitatea să studieze tot într-o şcoală ortodoxă, aşa cum era în State“, afirmă Magdalena Mindea.
Astfel că deşi sunt originari din Ardeal, Magdalena şi Ştefan Mindea s-au stabilit la Constanţa, acolo unde cresc acum copiii lor. „Chiar dacă sunt condiţii diferite între cele două ţări, iar aici mai sunt atâtea de îndreptat, nouă ne vine să sărutăm pământul de acasă. Iar faptul că ai noştri copii se simt la şcoală ca într-o familie ne asigură liniştea şi pacea că totul o să fie bine“, arată medicul care a adus pe lume cinci copii.
Familia Mindea - Ştefan (medic neurochirurg şi diacon), Magdalena (medic anestezist) şi cei 5 copii ai lor Foto Arhivă personală
Familia Mindea, în costume populare, alături de rude Foto Arhivă personală
„Martirii“ de la serbarea şcolară
Anul 2014 a fost declarat în România „Anul Brâncoveanu“, la împlinirea a trei secole de la sacrificiul suprem al Sfinţilor Mucenici Brâncoveni. În anul 1714, unul dintre cei mai logevivi domnitori ai Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveneanu, a îndurat tortura otomanilor şi a preferat să-şi vadă cei patru fii ucişi decât să se lepede de religia creştină. Recrearea scenei martiriului la serbarea de final de an de la Şcoala Brâncovenească a stârnit reacţii în mediul online, unde iniţiativa şcolară a fost criticată.
„Serbarea a fost un joc de rol, transpunând pe scenă curajul, eroismul şi jertfa Brâncovenilor. Elevii noştri sunt obişnuiţi cu citirile zilnice din Vieţile Sfinţilor, în care sacrificiul Mucenicilor ocupă un loc important. Din programa şcolară, pe lângă matematică, fizică sau alte materii, nu ar trebui să lipsească educaţia patriotică. Aceasta contribuie la formarea caracterelor, care să nu-şi vândă sufletul la prima ameninţare“, consideră conducerea Şcolii Brâncoveneşti.
Vă mai recomandăm:
VIDEO Părintele Arsenie Papacioc, martirul creştin care a trăit o viaţă în slujba oamenilor
Se încarcă comentariile...
