Viaţa românilor pe teritoriul mafiei italiene: bătuţi, violaţi, înjunghiaţi, incendiaţi, răstigniţi, împuşcaţi. „Rişti să nu mai exişti fizic“

Viaţa românilor pe teritoriul mafiei italiene: bătuţi, violaţi, înjunghiaţi, incendiaţi, răstigniţi, împuşcaţi. „Rişti să nu mai exişti fizic“

FOTO Arhiva/ Il Picolo

Cazul tinerei sechestrate într-un ghetou din Calabria nu este singular. În sudul Italiei, acolo unde mafia face legea, românii sunt implicaţi frecvent în tragedii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea româncei care a fost ţinută prizonieră zece ani într-un beci din zona Calabria a readus în discuţie viaţa periculoasă a românilor care locuiesc în sudul Italiei. Mulţi conaţionali din diaspora povestesc că mafia este omniprezentă şi toată lumea trăieşte în teamă.
 
Ion Dăscălescu, preşedintele Asociaţiei Românilor din Sud Italia, ne-a prezentat o serie de tragedii petrecute în sudul Italiei de-a lungul timpului, în care crimele au fost săvârşite de către italieni, iar victimele au fost români.
 
Lista groazei
  
Cornelia Doana (17 ani) a fost ucisă în noaptea de Revelion, în 2008, de către iubitul său italian. Un an mai târziu, o altă româncă, Olesia Ciobanu (30 de ani), a fost ucisă cu două tăieturi de cuţit la gât, cadavrul ei fiind descoperit pe o plajă. O îngrijitoare româncă, Eluta Ilaf (44 de ani), a murit în octombrie 2008, după ce a fost împuşcată în cap de bătrânul pe care îl îngrijea. Giuseppe Mangiola (88 de ani) a declarat în timpul interogatorului că a împuşcat-o pe româncă accidental, în timp ce îşi curăţa puşca. 
 
În seara zilei de 8 februarie 2009, la Staiti, Micaela Topala (36 ani) a fost găsită împuşcată în casă. Un alt caz asemănător s-a petrecut la 6 ianuarie 2007, când Ovidiu Candrea (30 de ani), din Tropea, a fost împuşcat cu mai multe focuri de armă. La 14 semptembrie 2008, într-o maşină din san Gregorio d’Ippona au fost găsite rămăşiţele unei românce de 31 de ani, mamă a unui copil de opt ani. După ce a fost împuşcată, a fost incendiată. De asemenea, Costel Adomniţei (33 de ani), din Ragusa, a fost găsit mort, cu capul sfărâmat, într-o casă abandonată, în aprilie 2008.
 
La 16 august 2008, Dumitrache Ciobanu a fost împuşcat cu o puşcă de vânătoare. La data de 26 mai, Petre Bârlădeanu (33 de ani), fost jucător la Poli Iaşi, a fost ucis în Napoli, într-un schimb de focuri între doua grupări mafiote aparţinând organizaţiei Camorra. În momentul schimbului de focuri, el cânta la acordeon într-o staţie de metrou. Românul, împuşcat în burtă şi în picior, a fost lăsat efectiv să moară: niciun trecător nu a intervenit.
 
Veneţia Neacşu (46 de ani) a fost agresată şi ucisă într-o benzinărie de la periferia oraşului Verona, pe o stradă frecventată de prostituate. Presa italiană spune că, cel mai probabil, a fost vorba de o reglare de conturi. O altă tragedie s-a petrecut la Niscemi, în provincia Caltanissetta. Ana Maria Florin (23 de ani) a fost împuşcată mortal de prietenul ei italian, de profesie camionagiu, în 2015. În acelaşi an, Teodora Magdalena Catauta (34 de ani), mama unei fetiţe de 10 ani, a fost ucisă pe stradă, cu trei gloanţe, de Tiziano Rossi, un italian de 43 de ani. Asasinul nu accepta ideea că femeia l-a părăsit.
 
În 2014, o altă crimă a şocat Italia. Andreea Cristina Zamfir (26 de ani) a fost agresată sexual şi răstignită, murind în chinuri greu de imaginat. Tânăra  venise la Florenţa împreună cu soţul ei. Sperau să strângă bani pentru cei doi copii pe care îi lăsaseră acasă, în Drobeta-Turnu Severin. Soţul a povestit poliţiei că Andreea plecase după un bidon cu apă şi nu s-a mai întors. A căutat-o zadarnic în acea seară. A doua zi l-au anunţat că trupul ei a fost găsit sub un pod, legat.
 
În 2016, Claudia Tolu (37 de ani) a murit călcată de maşină, după ce soţul ei, cetăţean italian, a abandonat-o pe marginea şoselei, după o ceartă domestică. Bărbatul, care era băut, a obligat-o să coboare din maşină. Femeia mersese deja aproximativ 20 de kilometri când, într-o curbă, a fost lovită de o maşină. Şoferul a sunat imediat la Ambulanţă, dar medicii nu au mai reuşit să o salveze pe româncă.
 
„Rişti să nu mai exişti fizic“
 
Ion Dăscălescu spune că autorităţile româneşti nu se implică suficient pentru a face dreptate în astfel de cazuri, în timp ce italienii, adaugă el, au general un adevărat scandal internaţional când un italian a fost ucis în Egipt. Românului, spune Dăscălescu, „nici nu îi trece prin cap să facă vreo reclamaţie pentru vreun drept încălcat, că imediat este vizitat de mafioţi sau rişti ca cel reclamat să fie arestat cu tam-tam şi după câteva zile să fie eliberat şi atunci tu ce faci? Rişti să nu mai exişti fizic“, spune el.
 
Reprezentantul românilor adaugă că este o aventură doar să trăieşti în sudul Italiei, printre mafioţi, dar să mai ai îndrăzneala să deschizi o afacere. „Dacă stai cuminte şi nu eşti vizibil, te lasă în pace. Şi nu se întrevede nicio ameliorare a situaţiei, în sensul ca autorităţile să învingă mafia. În Italia, s-a pornit o «vânătoare de vrăjitoare». A se citi «vânătoare de români». Sub motivaţia crizei, sunt daţi afară pe capete românii care lucrează legal, cu contract. Dacă vrei să ai o muncă, trebuie să rişti să munceşti la negru şi să fii la cheremul lor, cu un salariu de mizerie şi multe ore suplimentare neplătite“, dezvăluie românul.
 
Mai mult decât atât, spune el, sunt români aruncaţi în închisori, uneori pe nedrept sau chiar sunt cazuri în care vinovăţia nu este suficient probată. „De problemele românilor din Diaspora nu se interesează nimeni. Am înghiţit multe nedreptăţi, insulte, discriminări, înjosiri, ameninţări, persecuţii, dar am tăcut şi am muncit pentru că ştiam că avem pe cineva în ţară care depindea de noi“, adaugă bărbatul.
 
Acuze la adresa bisericii
 
Dragoş Eugen Dumitru, de profesie avocat, coordonator naţional al Federaţiei Asociaţiilor Românilor din Italia, spune că nu înţelege de ce românii continuă să vină în zonele Calabria şi Sicilia şi să muncească în condiţii de mizerie, pe bani puţini, în condiţiile în care „în România nu găseşti un om să-ţi culeagă via sau să-ţi repare ceva la casă“. „Ar fi plătiţi mai bine în România. Aici se cumulează şi condiţii proaste, şi o plată neadecvată cu cheltuielile. Îi ţin pe muncitori în barăci, în condiţii cam cum era în armata României socialiste“, spune el.
 
Din punctul de vedere al lui Dragoş Dumitru, nu pot fi învinovăţite autorităţile române din Italia, întrucât nu pot gestiona un număr de două milioane de români: „Sunt în Italia de aproape 30 de ani şi, de câte ori a fost sesizat consulatul, s-a încercat rezolvarea problemei. Totul pleacă de la problema internă a României. De ce eu am fost nevoit să plec din România? O văd ca o culpă a ţării care nu a putut să-şi menţină oamenii acasă“. Pe de altă parte, autorităţile italiene sunt reticente când e vorba de români, mai arată bărbatul: „În cazul unei dispariţii, se gândesc că respectiva persoană se prostituează cine ştie pe unde şi nu-i interesează“.
 
Dragoş Eugen Dumitru mai spune că autorităţile italiene le-au dat ortodocşilor biserici catolice situate în zone unde nu mai erau catolici. „Aşa au luat fiinţă bisericile ortodoxe. Nu au fost ei în stare să-şi construiască vreuna. În acest fel, italienii au susţinut fluxul de emigranţi creştini, nu de musulmani“, spune Dumitru. 
 
Bărbatul acuză că preoţii ortodocşi din Italia se ocupă cu „traficul de alcool, de ţigări, cu traficul de influenţă, fac botezuri şi sfinţesc maşini. Cam asta fac preoţii. Stau cu mâna întinsă şi-şi organizează parohia. Evident, trebuie să dea bani mai departe, către Siluan (n.r. - Siluan Şpan este un cleric ortodox român, episcop titular al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei) şi ăsta trimite bani la Patriarhie. Mi se rupe sufletul când văd oameni care îşi dau ultimul bănuţ la biserică“, încheie românul.  
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: