Valul de refugiaţi a răvăşit un oraş de graniţă din Macedonia. Localnic din Gevgelija: „Venirea lor a adus haosul total pe străzi“

Localnicii din Gevgelija, mica localitate de la graniţa Macedoniei cu Grecia, trăiesc sub asediul migranţilor. În oraş a fost decretată starea de urgenţă, pentru că autorităţile s-au văzut puse dintr-odată în situaţia de a face faţă valului de refugiaţi. Iar situaţia a scăpat de sub control.

Orăşelul de frontieră, în care trăiesc 20.000 locuitori, nu s-a mai confruntat niciodată cu asemenea invazie a străinilor. Oamenii din Gevgelija s-au trezit peste noapte cu noi vecini, care se instalează unde nimeresc şi dorm pe unde apucă. Localnicii au găsit în curţile lor familii întregi de refugiaţi, care n-aveau altundeva unde să se ducă.

„Problema este că ne-am simţit oarecum ameninţaţi, pentru că refugiaţii dormeau în curţile oamenilor, în intrările blocurilor şi oriunde găseau un spaţiu unde să se întindă.

Venirea lor a adus haosul total pe străzi, deoarece oraşul era «ocupat» de imigranţi şi pe unde treceau aceştia, lăsau în urmă mizerie. Ca să nu mai vorbim de mirosul pe care îl împrăştiau pe unde treceau sau pe unde înnoptau.

Au fost şi cazuri în care cetăţenii Gevgelijei au fost martori la duritatea acţiunilor imigranţilor, care ajunseseră să se bată, să se ameninţe, să exprime violenţă, indiferent dacă vorbim despre un loc în autobuz sau în tren sau daca vorbim despre hrană“, relatează Goran (29 ani), un tânăr economist din Gevgelija.

Imigranţi în grup organizat

Desantul refugiaţilor a scos în stradă toate forţele de ordine. Zilnic refugiaţi vin şi pleacă din Gevgelija, iar acest du-te-vino continuu a creat o tensiune fără precedent în oraşul de graniţă.

„Oraşul nostru nu este pregătit pentru un val mare de imigranţi, pentru că la Gevgelija trăiesc 20.000 de persoane, nu mai mult. Poliţia şi armata Republicii Macedonia sunt mobilizate pentru a face faţă acestei situaţii aparte pentru ţara noastră. A fost pregătit un punct pentru refugiaţi în zona aflată între cele doua frontiere - a Macedoniei şi a Greciei. La momentul de faţă, în tabăra de refugiaţi se află peste 1.000 de persoane, iar numărul lor variază, pentru că în fiecare zi sunt aduşi noi şi noi refugiaţi. De aici, ei sunt transportaţi spre Serbia cu autocare şi trenuri, în timp ce poliţia greacă transportă zilnic imigranţi la frontiera macedoneană“, povesteşte Goran.

De fapt, Goran are reţinerile lui în a-i numi pe refugiaţi „imigranţi“. Din ce vede şi trăieşte în Gevgelija, străinii îi lasă mai degrabă altă impresie. „Eu nu i-aş numi imigranţi, pentru că nu par a fi astfel, ci mai degrabă oameni care s-au organizat special să plece din locurile natale, pentru a crea o criză în Europa“, este părerea tânărului din Macedonia.

„Evităm zona unde sunt imigranţi“

Acum, atmosfera din oraşul de la graniţa cu Grecia tinde să revină la normalitate. O dată creată tabăra de refugiaţi, situaţia a revenit sub controlul autorităţilor. Locuitorii se străduiesc să îşi continue viaţa, care în mare, nu s-a schimbat. „Însă noi, macedonenii, am fost obligaţi să evităm zona aflată în imediata apropiere a gării oraşului, pentru că era ocupată de imigranţi, iar pe ei îi întâlneai şi prin parcurile din oraş, instalându-şi tabere“, descrie Goran.

Invazia orientală a descumpănit europenii, care şi-au dat seama că nu sunt pregătiţi nici la propriu, nici la figurat pentru acest asediu. Gevgelija, micul oraş de graniţă din Macedonia, nu face excepţie. „Oraşul nu este pregătit pentru un val mare de imigranţi. Cel mai mare val de refugiaţi a avut câteva mii de persoane, ceea ce era extrem de greu de gestionat pentru un stat cum este Macedonia. Vedem clar că sunt multe state mult mai puternice decât ţara noastră, care nu reuşesc să facă faţă unei asemenea situaţii“, spune Goran.

Soluţia, văzută de tinerii din Macedonia

Cum cred tinerii Macedoniei că va fi rezolvată situaţia fără precedent din Europa? Se va îmbogăţi populaţia Macedoniei cu cetăţeni noi sau va fi doar staţie de tranzit pentru cei care caută bunăstarea Occidentului? „Destinaţia pe care numai ei o ştiu. Imigranţii nu doresc să rămână în Macedonia, scopul lor este să ajungă în ţările din Uniunea Europeană. Aşa cum cetăţenii Macedoniei încearcă să îşi găsească liniştea în ţara lor, imigranţii ar trebui duşi în ţara lor de origine, unde ar trebui să îşi rezolve problemele“, spune Goran, tânărul economist din Gevgelija.

Alt macedonean, Vlatko Dibrean Dimov (32 ani), este stabilit de 17 ani la Constanţa. Absolvent al Universităţii Ovidius, consilierul politic creionează profilul situaţiei din ţara sa natală şi din Balcani. „Trebuie să vedem dacă persoanele care vin din Siria sau Afganistan sunt imigranţi sau refugiaţi. În cazul în care sunt refugiaţi, înseamnă că ei trebuie să se întoarcă acasă destul de curând. Însă, în cazul în care sunt imigranţi, aceasta este o nouă mare problemă pentru Europa Occidentală. Eu sunt de 17 ani în România şi văd ce înseamnă să te integrezi într-o societate, doar că norocul meu a fost că am trecut prin sistemul educaţional românesc.

Situaţia din Macedonia expune, în mare, viitoarele provocări ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte ţările aflate «în curs de dezvoltare» şi «în curs de democratizare». Deşi Europa se află în faţa unei ameninţări din partea ţărilor din afara vechii Europe, numai câteva state din Balcanii de Vest se află pe lista de aşteptare a Uniunii Europene. Acestea rămân, se pare, din nou, pe ultimele locuri ale listei de priorităţi politice“, arată Vlatko Dibrean Dimov (foto).

Tânărul consilier politic consideră că este vorba despre o criză artificială, Macedonia având rol de „zonă de carantină“ între ţările de origine ale imigranţilor şi Europa Occidentală. „Pe lângă conflictul din Ucraina şi criza economică din Grecia, acum a apărut problema imigranţilor din Macedonia, ceea ce face ca agenda diplomaţilor din Europa să fie redesenată, deşi nu cred că diplomaţii din Uniunea Europeană ar veni să îşi facă o carieră şi un nume pe baza actualei situaţii, cum s-a întâmplat cu criza iugoslavă din anii '90“, este de părere Vlatko.

El este sceptic că imigranţii ar putea fi verificaţi, identificaţi, pentru a se putea vedea de unde provin, chiar dacă ei au anumite documente de legitimare. „Acest fapt ar trebui să îi pună pe gânduri pe oficialii europeni. Odată ajunşi în Europa, imigranţii pot fi folosiţi foarte uşor, manevraţi în anumite scopuri, altele decât cele de a fugi din calea războiului. În plus, ţările occidentale ar trebui să îi tragă serios la răspundere pe reprezentanţii Greciei, care transportă imigranţii din insulele Greciei în nordul ţării, la frontiera cu Macedonia, adică la o graniţă din afara Uniunii Europene. În acest fel, oficialii greci se spală pe mâini, intrând într-un «conflict» cu un stat care nu are forţa de a răspunde acestei provocări lansate de vecinul din sud“, spune Vlatko Dibrean Dimov.

Pentru macedonean, soluţia ar fi ca imigranţii să fie transportaţi în ţările de origine, pentru a nu avea alte conflicte în viitorul apropiat. „Astăzi, Europa nu mai pare a fi un spaţiu suficient pentru toţi europenii, mai ales că încă există ţări aflate în afara Uniunii. Aşa cum tinerii îşi croiesc destinul în ţara lor natală, cu bune şi cu rele, aşa ar trebui şi imigranţii să îşi caute destinul în ţara lor“, consideră Vlatko. 

Fotografii migranţi FOTO AFP

Vă mai recomandăm

Aflux de imigranţi prin Macedonia către Ungaria de 3.000 de oameni pe zi în lunile viitoare

EXCLUSIV Refugiaţii care au speriat Europa. O noapte la gardul care separă Ungaria de Serbia

FOTO Vlatko din Macedonia: „Constanţa şi Sveti Nikole sunt oraşele cărora le aparţin“