Un orăşel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României

Un orăşel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României

Muzeul din Pordim dedicat Regelui Carol I Sursa foto probasarabiasibucovina.ro

O mică aşezare din Bulgaria, situată la 70 kilometri de Turnu Măgurele, are o însemnătate aproape neştiută de majoritatea românilor. La Pordim, orăşelul cu 2.000 locuitori situat în nordul Bulgariei, există un muzeu dedicat regelui Carol I al României. Aici a stat, într-o perioadă crucială pentru naţiunea noastră, suveranul care a câştigat independenţa României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Se întâmpla în anul 1877, când România decide să se „scuture de jugul otoman“ - aşa cum am învăţat la orele de istorie din şcoală. Pentru a ieşi de sub suzeranitatea Imperiului Otoman, ţara noastră - care era vasală turcilor - decide să se alăture Imperiului Rus în conflictul secular cu Imperiul Otoman.

Războiul ruso-turc a izbucnit la 24 aprilie 1877, fiind penultimul din lungul şir de confruntări armate între imperiile Rus şi Otoman. La 4 aprilie 1877, statul român permite trupelor ruseşti să pătrundă pe teritoriul său pentru a înainta către linia Dunării, spre Bulgaria. La 9 mai 1877, România îşi proclamă independenţa, redirecţionează către armată plata tributului pentru Înalta Poartă şi se înrolează pe front cu 38.000 oameni şi 108 tunuri.

Cartierul general, instalat la Pordim

Regele Carol I pleacă în fruntea oştirii şi se instalează în cartierul general de la Pordim, localitatea din nordul Bulgariei aşezată pe hartă fix sub Turnu Măgurele. Acolo şi-a fixat Armata Română comandamentul pentru Războiul său de Independenţă. În apropiere, Ţarul Alexandru al II-lea comanda ostilităţile împotriva turcilor. Cu educaţie militară prusacă, monarhul României a trăit în tabăra de război, la mică distanţă de linia frontului, unde alături de ruşi, românii au reuşit să cucerească redutele Griviţa, Rahova, Plevna.

Griviţa a fost locul unde armata română a suferit cele mai mari pierderi. În cinstea ostaşilor români, Regele Carol I comandă construirea unui mausoleu, în anul 1902. În osuarul de la Griviţa sunt depuse osemintele a 1.300 eroi români, fiind considerat cel mai mare edificiu comemorativ din străinătate dedicat eroilor români.

Turcia este silită să capituleze şi semnează Tratatul de pace de la San Stefano, la 19 februarie 1878, prin care este recunoscută independenţa României, consfinţită de Tratatul de la Berlin. La 14 noiembrie 1878, Dobrogea îşi capătă cetăţenia română, revenind la sânul patriei-mamă după 500 ani de dominaţie otomană, ca mărgăritar al Coroanei României.

Muzeul de la Pordim, dedicat suveranului român, a fost înfiinţat la începutul secolului al XX-lea, între anii 1903 şi 1907. Acum este găzduit de o casă construită după războiul din 1877, lângă casa propriu-zisă, conservată în forma sa originală, unde Regele Carol I a locuit.

Patul de campanie din încăperea Regelui Carol I Sursa foto probasarabiasibucovina.ro

Casa-muzeu poartă numele Majestatea Sa Regele Carol I şi deţine încă mobilier, obiecte şi armament folosite în acel război vital pentru reunificarea României. Într-o încăpere austeră, mobilată sumar, unde a stat suveranul, poate fi văzut patul de campanie, o masă de lemn, un scaun. Un „supliment estraordinar“ al ziarului Curierul, tipărit la Iaşi, la data de 28 noiembrie 1877, anunţă căderea cetăţii Plevna şi predarea lui Osman Paşa cu întreaga sa armată. Sunt expuse arme, unelte, tunuri, efecte şi uniformele soldaţilor români din acea perioadă. Multe dintre exponate au fost donate de Ministerul Apărării Naţionale din România.

Ideea de restaurare a acestor imobile-monument conexate la războiul ruso-turc (de la Plevna, Pordim, Bialla şi Gorna Studena) a apărut în 1900 şi a avut nevoie de aprobarea guvernatorului şi a fost realizată de comitetul „Ţar eliberator Alexandru al II-lea“. Întreg complexul muzeal a fost inaugurat la 3 septembrie 1907, în cinstea războiului care a reaşezat Bulgaria pe mapa Europei şi a lumii întregi.

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

Pe aceeaşi temă:

Cum a ajuns Dobrogea în stăpânirea României după 500 de ani de posesiune otomană. Marele compromis al românilor

O mică aşezare din Dobrogea şi rolul ei istoric: tratatul de la Kuciuk-Kainargi, pacea dintre două mari puteri ale lumii

Vizionarul Mircea cel Bătrân. Cum s-a îndeplinit visul voievodului care a alipit Dobrogea de Ţara Românească

Legătura puţin ştiută dintre Familia Regală şi Marea Neagră, care a pus Dobrogea pe harta strategică a României

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Regele Carol I, domnitorul providenţial pentru Dobrogea: „Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!“

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

Cele 15 minuni ale Dobrogei. Câteva motive pentru care este unic tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Neamul care a adus învăţătura în Dobrogea. Chireştii, românii cărora Regele Carol I le-a mulţumit public pentru dăruirea lor


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: