Uimitoarele descoperiri de la Murfatlar: prima reprezentare a Naşterii Domnului şi loc de odihnă al războinicilor vikingi

Uimitoarele descoperiri de la Murfatlar: prima reprezentare a Naşterii Domnului şi loc de odihnă al războinicilor vikingi

Murfatlar

Nimeni nu ştie cine a săpat o chilie într-un munte de cretă, cine a sculptat în calcar imaginea unei corăbii şi a desenat semnul crucii şi o serie de simboluri creştine. Ele sunt însă de o importanţă covârşitoare în istoria creştinismului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lângă Murfatlar, în urma unor lucrări de extindere din anul 1957 s-a descoperit un ansamblu de monumente din secolul X. Trei ani mai târziu, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan şi Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa au demarat cercetări în zonă şi aşa s-a descoperit monumentul ce conţine mai multe bisericuţe, locuinţe şi morminte, toate săpate în dealul de cretă numit Tibisir.

Un lăcaş de cult este format din altar, naos şi pronaos, cu bolţi semicircular, iar un altul o bazilică cu trei nave, cioplite în stânca de calcar. Pe pereţii încăperilor au fost descoperite mai multe inscripţii cu litere chirilice, galgotice şi runice, dar şi decoraţii geometrice, zoomorfe şi antropomorfe.

Complexul, spun reprezentanţii Direcţiei de Cultură din Constanţa, a păstrat mai multe însemne ale creştinismului: de la simple cruci continuând cu o pereche de preoţi pelerini şi terminând cu prima reprezentare a Naşterii Domnului.

Aceste însemne fac ca acest complex să fie unic în România. Dincolo de importanţa arheologică, ansamblul este considerat piatra de temelie a creştinismului. Istoricii şi arheologii sunt de părere că aici, timp de sute de ani, bazilicele au fost loc de pelerinaj pentru soldaţi, negustori şi preoţi.

FOTO Adevărul Constanţa

Tot la Murfatlat s-au descoperit şi schelete ale războinicilor vikingi. „Cel mai probabil, la Murfatlar au fost înmormântaţi membrii convoaielor venite din sud, pe aşa numitul «drum al grecilor», o rută principală de comerţ între nordul şi sudul Europei, aflăm de pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

Despre importanţa inscripţiilor aflăm din însemnările dr. Cristina Talmaţchi. Cel mai important grafit se află la exteriorul primei bisericuţe şi se precizezaă anul în care a fost săpată în calcar: „leat 6500 (= 992)”.

Pereţii celei de-a doua bisericuţe păstrează diverse semne şi figuri, precum: cruci, ţintar, călăreţi şi cai. Pe alte fragmente au fost redate câteva cruci, unele cu capetele în triunghi, cizme, un şoim ce pare a sta pe un animal, un peşte marcat cu semnul crucii.

A treia bisericuţă prezintă doar un naos şi un altar. Din naos, spre vest, se găsesc mai multe încăperi funerare ce comunică între ele. Pe pereţi se disting semnul crucii în diverse forme şi mărimi, călăreţi, cizme, halebarde, cai, un semn asemănător unui cap de taur, figuri geometrice, păsări şi câteva grafite.

Semnul crucii a fost incizat şi pe pereţii altarului, unde mai găsim desene geometrice, cai şi „un arc cu săgeată”.
Pe pereţii încăperilor funerare a fost desenată o corabie cu catarg şi pânze, în care se află un om. Alte două corăbii apar şi pe pereţii galeriei ce urcă spre a doua bisericuţă.

A patra bisericuţă este şi cea mai mare. Întâlnim aici numeroase cruci cu forme simple, cu capete lăţite, în triunghi sau despicate în două, figuri omeneşti redate stând în genunchi sau cu braţele ridicate, un porumbel, cai, balauri împletiţi, desenul unui labirint.

Pe peretele de est al naosului pare a fi fost trasat planul unei bisericuţe, iar pe cel de vest, tot în jumătatea dinspre altar, se află figura unui sfânt.

FOTO Adevărul Constanţa

Numeroase sunt şi inscripţiile, cele mai multe cu caractere runice, apoi cu litere chirilice, greceşti şi cu caractere glagolitice. Dacă conţinutul primelor este încă necunoscut, al celor în limba slavă veche este religios-comemorativ. Astfel, în una din ele, aflată pe peretele unui stâlp dintre altar şi naos, este amintit preotul Aian.

Unul din cele două grafite în limbă greacă prezintă, din punct de vedere cronologic, o importanţă deosebită, în el menţionându-se anul 982, un alt reper de plasare în timp a monumentelor de la Murfatlar. Bisericuţa a cincea are pe pereţi desenate cruci, animale fantastice, semne geometrice, precum şi imaginea unui sfânt aflată în stânga intrării.

Vă mai recomandăm:

O poveste despre Dumnezeu şi comunişti. Cum au reuşit credincioşii să apere biserica din Năvodari de buldozerele trimise de Ceauşescu să o doboare

Comori de Grigorescu, Tonitza şi Ressu la muzeul din Topalu

Oraşe dispărute din România. Ester, aşezarea înfloritoare din Dobrogea, consemnată în expediţia sultanului Soliman Magnificul

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările