Politologul musulman din Dobrogea, consultant pentru trei preşedinţi ai SUA: „Trump n-are o linie precisă de gândire“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-o Americă zdruncinată de victoria lui Donald Trump şi de protestele care i-au urmat, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), politolog originar din Dobrogea, care a fost consultant în trei foste administraţii de la Casa Albă, păstrează o viziune de ansamblu asupra rezultatului neaşteptat al republicanului în cursa prezidenţială.

Originar din Dobrogea, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), care trăieşte în Statele Unite ale Americii, decodifică pentru „Adevărul“ ce a însemnat votul american şi la ce trebuie să se aştepte lumea de acum încolo.

„Într-un fel, alegerile au fost o surpriză: toţi se aşteptau ca Hillary Clinton să câştige. Însă nu au calculat bine. America a dorit o schimbare adâncă a sistemului care a stat pe picioare de 50-60 ani, acel stabiliment de la Washington care este un stat în stat.

În loc să fie un câştig pentru Trump sau o pierdere pentru Clinton, votul a fost o demonstraţie a publicului pentru un nou sistem. Vocea poporului a vrut să fie auzită mai bine la Washington, pentru a debloca tot felul de piedici în calea democraţiei: cum ar fi regulamente care au încetinit dezvoltarea economică, deşi de 6-7 ani s-au dezvoltat în America 11 milioane servicii noi – deci ţara s-a dezvoltat destul de bine. Dar n-a ajuns la nivelul dorit de populaţie. America este capabilă să aibă o creştere economică mai mare, de 3-4%“, afirmă profesorul Karpat.

„Schimbările vor fi făcute cu moderaţie“

Istoricul spune că alegerile trebuie văzute nu doar dintr-o prismă îngustă a democraţiei formale, ci din perspectiva dorinţei poporului pentru o schimbare mai profundă a sistemului dominant din Washington DC.

„Mulţi care de obicei votează pentru democraţie, cum sunt statele Pennsylvania, Ohio, Carolina de Nord, state-cheie care asigură victoria, au votat pentru republicani – a fost ceva pe neaşteptate! Până şi aşa-numitele minorităţi - cum ar fi americanii din Sud, latino-americanii - au votat pentru Trump, deşi majoritatea a ţinut cu Hillary.

Pe de altă parte, e cert: Trump a vorbit cu curaj şi deschis că face asta şi face ailaltă. Dar deja sunt semnale care arată că ceea ce a promis el în campanie nu o să se îndeplinească pe deplin. Deja în discursul lui sunt semne de schimbare“, a constatat Karpat.

Mitt Romney

image

În ceea ce priveşte schimbarea promisă, politologul merge pe moderaţie, făcând diferenţă între discursul de campanie electorală şi realitatea administrativă.

„Vor fi luate probabil unele măsuri în privinţa minorităţilor, dar nu se ştie până unde or să meargă. Probabil vor fi aplicate cu moderare, fie privind musulmanii, fie privind zidul de la graniţa cu Mexicul. Unele poziţii au fost promise unor oameni care n-au nimic de-a face sau prea puţin cu vechea structură de la Washington DC. Este foarte important cine va fi ministrul Afacerilor Externe. Sunt vreo 3-4 candidaţi, iar ultimul care s-a anunţat, Mitt Romney, fostul candidat al republicanilor de acum 4 ani, mi se pare şi cel mai eligibil. Are statura intelectuală şi socială pe care alţii nu o au.

Or să fie deci schimbări, dar nu radicale, nu aşa cum s-a anunţat în campania electorală. Donald Trump nu are o linie precisă de gândire, e oarecum imprevizibil în gândire şi decizii, deci poate furniza surprize. Dar democraţia americană are la îndemâna multe măsuri cu care poate să limiteze puterea preşedintelui - cum ar fi Congresul sau Curtea Constituţională.“

Între Apus şi Răsărit

Întrebarea care frământă lumea este cum va evolua relaţia americană cu Estul, în special cu Rusia. Fără strălucirea URSS de altădată, Rusia rămâne factorul de influenţă în politica de la Răsărit.

„Asta este marea întrebare: care va fi relaţia America-Rusia? Care va fi atitudinea lui Donald Trump faţă de NATO, al căruia stâlp principal este America? Toată Europa Apuseană face parte din NATO, America nu poate activa numai şi numai după părerea ei. În campanie, Trump a avut cuvinte prietenoase către Putin. Dar acestea sunt situaţii trecătoare. Ce rămâne este dorinţa Rusiei de a deveni din nou o putere mondială şi de a conduce iarăşi lumea. Asta nu se va întâmpla.

Trebuie admis că suntem într-o perioadă de nebulozitate politică, economică. După semnele date de Bursă, putem să ne păstrăm optimismul, este o schimbare pozitivă, care nu s-a mai văzut de 7-8 ani. Eu nu cred că este un caz de alarmă. Ne putem aştepta la anumite corectării ale politicii – fie în privinţa ISIS, fie în privinţa Orientului Apropiat. Nu cred că situaţia României este în pericol în vreun fel. Poate după 5-6 ani de aşteptare, poziţia Americii către Rusia se vor clarifica. Probabil nu în favoarea Rusiei sau Chinei, ci mai degrabă va fi un status-quo“, afirmă profesorul Kemal H. Karpat.

„Putin să uite ambiţiile imperialiste“

În calitate de fost consultant al administraţiei americane de la Casa Albă, în timpul mandatelor Carter, Reagan şi Bush senior, profesorul Kemal H. Karpat îl vede pe Donald Trump ca pe un om pragmatic, nu ca pe impulsiv capabil să apese pe butonul roşu ce ar declanşa un război nuclear distructiv.

„Donald Trump este un om foarte inteligent, practic şi pragmatic, nu un ideolog, cum a spus chiar Obama. Când nu va avea responsabilităţi guvernamentale, putea vorbi liber. Acum, când responsabilităţile sunt aşa importante, el o să ia măsuri aşa cum dictează interesul Americii, în sensul îmbunătăţirii relaţiilor cu Europa, Apuseană sau Mijlocie. Dacă ar putea îmbunătăţi relaţiile cu Rusia, fără să sacrifice Ucraina, ar fi pozitiv pentru Europa. Dar Putin trebuie să uite ambiţiile imperialiste de a domina Europa Răsăriteană, în Caucaz sau în Asia Centrală.

Declanşarea butonului roşu nu este aşa simplă, cum s-a discutat. Nu depinde doar de impulsul preşedintelui, sunt alţi factori care trebuie luaţi în seamă - cum ar fi împotriva cui va arunca bomba. În campaniile electorale, în America se vorbeşte mult şi exagerat. După campanie se revine la discursul practic şi obişnuit. Nu pun bază în aceste ameninţări de atacuri nucleare, care ar însemna distrugere mutuală, nu doar a Rusiei, a Americii. Ar dispărea lumea întreagă“, consideră profesorul Kemal H. Karpat (foto jos).

Kemal Karpat politolog din Dobrogea consultant la Casa Albă Washington Sursa foto UBB

Parcursul unei personalităţi

Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1925, în Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul. Obţine titlul de Doctor în drept public şi politic la Universitatea din Istanbul. În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953).

Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie, în 2003, la vârsta de 80 de ani şi cu titlul academic de „distinguished professor“. A fost consultant al preşedinţilor americani Carter, Reagan şi Bush, pe probleme de Orient.

Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) s-a născut într-un sat dobrogean, la 15 februarie 1925. În 1946 a luat o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat.

„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi.

Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul tătar. Cariera sa internaţională, care urmează după acest moment, este prodigioasă. Confirmarea definitivă o primeşte odată cu invitarea la Casa Albă, la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, îi cer sfatul.

Pe aceeaşi temă:

Tătarul din Carpaţi. Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, consultant pentru Reagan şi Carter la Washington

A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“

Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, fost consultant la Casa Albă: „Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

Românul Kemal Karpat, fost consilier al preşedinţilor SUA: Şi musulmanii au fost ucişi de extremiştii creştini, în Europa. Nu e un fenomen al ţărilor arabe

Kemal Karpat, consultant al preşedinţilor SUA: „Rusia poate face orice, dar Apusul are pârghia economică pentru a o sancţiona“

Istoricul Kemal Karpat a venit să-şi vadă România. Consultantul preşedinţilor SUA a vorbit tătarilor despre păstrarea rădăcinilor şi a identităţii naţionale

Kemal Karpat vine în România. Originar din Dobrogea, istoricul va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite