Trei construcţii-simbol ale Constanţei, imortalizate de un fotograf celebru. Din păcate, două sunt ruine

Trei construcţii-simbol ale Constanţei, imortalizate de un fotograf celebru. Din păcate, două sunt ruine

Ruina sinagogii din Constanţa FOTO Amos Chapple

Fotojurnalistul Radio Free Europe, Amos Chapple, din Noua Zeelandă, a fotografiat cele mai impresionante construcţii din România. Dobrogea este prezentă cu trei clădiri-simbol.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sub titlul „România de Sus“, Amos Chapple a imortalizat unele dintre cele mai frumoase clădiri din toate ţinuturile româneşti. Din Dobrogea, el a ales Cazinoul, sinagoga şi Podul Anghel Saligny. Din păcate, două dintre ele sunt o ruină. 
 
Cazinoul din Constanţa 
 
Superba clădire a Cazinoului de pe faleza oraşului a fost inaugurată la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanţei, Cazinoul a fost folosit de Cucea Roşie pe post de spital de campanie. Din 1941, Cazinoului a devenit gazdă pentru trupele germane care au fost cazate în frumosul edificiu de la malul mării. 
 
 
FOTO Amos Chapple 
 
Cazinoul a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politic. Începând din anul 1948, Cazinoul a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988.
 
Cazinoul a fost închis definitiv în 2007 şi în anii care au urmat a fost plimbat de la o autoritate la alta, fără să existe un proiect viabil de renovare. 
 
Sinagoga din Constanţa
 
Sinagoga de pe strada C.A. Rosetti, a fost construită la iniţiativa comunităţii conduse de Pincu Şapira.  Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.   
 
„Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Naţionale Constanţa. De altfel, aici există toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii cu templul israelit. 
 
Templul are 13 metri înălţime. „Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.
 
 
FOTO Amos Chapple 
 
Sinagoga era structurată pe trei registre orizontale: soclu, parter şi etaj. În exterior, ferestrele şi uşile aveau decoraţii de influenţă maură. 
Parterul se întindea pe 238,37 mp şi cuprindea curtea, intrarea în templu şi un vestibul. De o partea şi de alta erau băncile enoriaşilor. Altarul era sub forma unui semicerc alungit. 
 
Intrarea principală avea o uşă dublă, terminată în partea superioară cu o fereastră sub formă de treflă, flancată de două uşi. Ulterior, proiectul a fost modificat şi în locul ferestrelor au existat  două uşi duble care se terminau cu steaua lui David. 
 
Atracţia templului era dată de frumuseţea arabescurilor, în culori albastru şi roşu şi de candelabrele cu opt braţe ce luminau încăperea. În timpul războiului templul a devenit, la rândul lui, depozit de armament. 
 
Evreii din Constanţa spun că din anul 2006 nimeni nu a mai intrat în templu. Sinagoga s-a degradat de la an la an. Acum, din ea au mai rămas doar câteva ziduri. 
 
Podul Anghel Saligny
 
 
FOTO Amos Chapple 
 
În anul 1890, un tânăr inginer de doar 35 de ani, Anghel Saligny, a îngenuncheat Dunărea prin proiectarea şi execuţia podului ce mai apoi i-a purtat numele. Opera lui Saligny a fost inaugurată în 1895 şi a costat 35 milioane de lei aur. Iniţial, construcţia s-a numit Podul Regele Carol I, apoi Podul Anghel Saligny. 
 
Iniţial, guvernul român a iniţiat două concursuri internaţionale pentru proiectarea şi executarea podurilor. În ciuda tuturor discuţiilor purtate, niciunul dintre reprezentanţii de peste hotare nu au avut proiecte convingătoare pentru autorităţile române. Guvernul român a încredinţat proiectarea şi realizarea podurilor Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române, sub conducerea ing. Anghel Saligny, care avea doar 34 de ani.
 
În octombrie 1890 au început lucrările la podul Dunărea, la Cernavodă. El a fost proiectat la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai înalte catarge. 
Podul are o formă zveltă, bare dantelate, iar conturul general este armonios. Şi astăzi, este considerat a fi unul din cele mai frumoase poduri metalice din lume.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: