Tragedia navală mai cruntă decât cea de pe Titanic. Cum au murit 9.400 de oameni pe vasul torpilat de submarinul condus de un căpitan român

Tragedia navală mai cruntă decât cea de pe Titanic. Cum au murit 9.400 de oameni pe vasul torpilat de submarinul condus de un căpitan român

„Wilhelm Gustloff, nava care a devenit mormânt pentru aproape 10.000 de suflete  FOTO WIKIPEDIA

Vasul german „Wilhelm Gustloff“, care transporta militari şi civili, a fost torpilat şi scufundat de către un submarin sovietic, condus de un român, în Marea Baltică. Nava chiar făcuse figuraţie într-un film despre scufundarea „Titanicului“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nava „Wilhelm Gustloff“ a părăsit portul Gotenhafen la 30 ianuarie 1945, având la bord 10.582 de pasageri şi echipaj, care urmau să fie salvaţi prin „Operaţiunea Hannibal“, de evacuarea navală a trupelor germane şi a civililor din Prusia de Est, ca urmare a avansării Armatei Roşii.
 
Heinz Schön, supravieţuitor al scufundării vasului care a efectuat cercetări ample privind acest eveniment în timpul anilor 1980 şi 1990, a concluzionat că nava a avut un echipaj de 173 de oameni (personal auxiliar al forţele navale), 918 ofiţeri, subofiţeri şi alt personal al „Unterseeboot-Lehrdivision“, 373 de persoane de sex feminin încadrate ca personal auxiliar naval, 162 de soldaţi răniţi şi 8.956 civili (din care se estimează 5.000 au fost copii).
 
S13, submarinul care a omorât aproape 10.000 de oameni
 
În timp ce se afla în Marea Baltică, nava a fost torpilată şi scufundată de către submarinul sovietic S 13. La comanda submarinului se afla un român, Aleksandr Marinesko, fiu al fostului maistru militar marinar Ion Marinescu, căsătorit cu o ucraineancă. După scufundarea vasului german, el a fost decorat cu Ordinul Steagul Roşu.

S-a estimat la acea vreme că au murit aproximativ 9.400 de oameni, motiv pentru care acest dezastru naval este socotit ca reprezentând cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti din istorie într-o singură scufundare a unui vas. 
 
Nava trebuia să se numească „Adolf Hitler“
 
„Wilhelm Gustloff“ a fost construit la Şantierul Naval Blohm & Voss Hamburg şi lansat la apă în 1937. La acelaşi şantier a fost construită şi nava-şcoală Mircea.
 
Prima destinaţie a vasului a fost aceea de vas de croazieră, însă doi ani mai târziu a fost rechiziţionat de Marina Germană. Vasul a servit până în 1940 ca navă-spital, apoi a fost pus în slujba „Operaţiunii Hannibal“. Din 1940, echipamentul medical a fost îndepărtat de pe navă, iar aceasta a fost revopsită din culorile de navă spital – alb cu o dungă verde, la gri – standardul naval. Ca o curiozitate, în 1942, când  „SS Cap Arcona“ a fost folosit ca înlocuitor pentru „Titanic“ în versiunea germană a filmului despre naufragiul din 1913, vasul „Wilhelm Gustloff“ a servit ca figurant.
 
Iniţial, vasul trebuia să se numească „Adolf Hitler“, dar ulterior a fost botezat „Wilhelm Gustloff“, după numele unui lider al ramurii elveţiene a Partidului Naţional Socialist, care a fost asasinat în 1936.
 
Titluri pentru „erou“
 
Conform wikipedia, lui Aleksandr Marinesko i s-a decernat, în 1990, postum, titlul de erou al URSS. Pe o casă de pe una dintre străzile principale din oraşul-port Kronstadt (a doua bază navală a Flotei Baltice) există o placă de marmură care evidenţiază faptul că în acel imobil a locuit comandantul Marinesko, Erou al Uniunii Sovietice.
 
Onoruri speciale i s-a adus la Odesa, unde o stradă îi poartă numele, o placă a fost pusă pe Şcoala de marină unde s-a pregătit Marinesko - şcoală care azi îi poartă numele, şi o altă placă memorială pe casa în care a locuit. 
 
O navă de marfă a fost botezată Aleksandr Marinesko. De asemenea, statuia dedicată submariniştilor aflată în oraşul-port Kaliningrad (portul principal al Flotei Baltice) îl înfăţişează pe Alexandru Marinesko la bordul submarinului său. 
 
Faleza din Kaliningrad îi poartă numele, ca şi un cartier din Sevastopol. Strada din Leningrad (Sankt Petersburg) pe care a locuit îi poartă acum numele. De asemenea, Muzeul forţelor navale submarine din Leningrad poartă numele „Aleksandr Marinesko”.
 
Figura legendarului comandant apare în două filme: „Să uitaţi de întoarcere“, 1985 şi „Primul după Dumnezeu“, 2005. El apare şi în romanul „Drumul sângelui“ scris de laureatul Premiul Nobel pentru literatură Gunther Grass.
 
 
10 tragedii navale 
 
1. Wilhelm Gustloff (Germania), scufundat în 1945, 9.343 de morţi
2. Goya (Germania), scufundat în 1945, 6.700 de morţi 
3. Armenia (Rusia), scufundat în 1941, 6.000 de morţi 
4. Cap Arcona (Germania), scufundat în 1945, 6.000 de morţi 
5. Navă chinezească, a explodat în 1948, 6.000 de morţi 
6. Zyunyo Maru (Japonia), scufundat în 1944, 5.620 de morţi 
7. Toyama Maru SS (Japonia), scufundat în 1944, 5.400 de morţi 
8. Ryusei Maru (Japonia), scufundat în 1944, 4.998 de morţi 
9. Dona Paz (Filipine), scufundat în 1987, 4.341 de morţi 
10. General Steuben (Germania), scufundat în 1945, 3.900 de morţi  
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: