Steagul României, purtat de primii oameni care au păşit pe Lună. Misiunea Apollo 11 a avut un dar pentru români
0
Steagul României a ajuns pe Lună într-o împrejurare istorică pentru omenire. La 20 iulie 1969, prima misiune spaţială atingea solul selenar, trimisă de americani. După câteva ore de odihnă, astronautul Neil Armstrong (39 ani) devenea primul om care a păşit pe Lună, la 21 iulie 1969. Misiunea Apollo 11 mai avea, însă, o sarcină de realizat pentru întreaga Terra.
„Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire“ sunt celebrele cuvinte rostite de Armstrong la primul pas pe Lună. Momentul care a marcat evoluţia civilizaţiei umane a fost urmărit la televizor de 530 milioane spectatori, după estimările NASA.
Misiunea ştiinţifică avea de prelevat probe de sol, de colectat mostre lunare şi de efectuat măsurători ale parametrilor selenari. „The Eagle has landed“ („Vulturul a atins solul“), a anunţat echipajul Apollo 11 când a făcut contact sigur cu suprafaţa Lunii, făcând referire la sigla şi la numele vehiculului spaţial.
Dar o parte din fragmentele de rocă lunară culeasă de astronauţii Neil Armstrong (comandant), Edwin „Buzz“ E. Aldrin Jr. (pilotul modulului lunar), Michael Collins (pilotul modulului de comandă) avea să plece în afara Statelor Unite ale Americii. Acestea urma să fie dăruite ţărilor-prietene SUA.
GALERIE FOTO CU OBIECTELE CE LEAGĂ ROMÂNIA DE PRIMUL PAS PE LUNĂ
Când şi-a încheiat misiunea, „Apollo 11“ (16-24 iulie 1969) a lăsat pe lună un disc de silicon cu mesajele de bunăvoinţă ale liderilor statelor lumii şi a revenit pe pământ cu preţioasa încărcătură. În naveta spaţială, alături de echipaj, făcuseră călătoria pe Lună şi înapoi steagurile ţărilor de pe Terra.
Fragmentele „de protocol“ din roca selenară luate de echipaj au fost înmânate, în condiţii speciale, şefilor de state, cu prilejul unor vizite de curtoazie efectuată de oficiali americani. România a luat astfel parte şi ea la legendara expediţie spaţială.
„Din cantitatea de mostre lunare colectate de membrii echipajului Apollo 11 o parte au fost dăruite, de către oficialităţile americane, reprezentanţilor diferitelor state ale lumii. România a primit, din partea preşedintelui Richard Nixon şi a echipajului misiunii Apollo 11, patru mici fragmente de rocă, încastrate într-un glob de celuloid.
Pe acelaşi soclu cu fragmentele se află un drapel tricolor (fanion) care a fost dus pe Lună de astronauţii americani. Soclul de lemn are ataşate două plăcuţe cu inscripţiile: „Presented to the people of the Socialist Republic of Romania by Richard Nixon President of the United States of America” şi „This flag of your nation was carried to the Moon and back by Apollo 11, and this fragment of the Moons surface was brought to Earth by the crew of that first manned lunar landing”“, explică istoricul Cornel Constantin Stan, unul dintre experţii Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).
În patrimoniul MNIR se află şi alte obiecte valoroase care vorbesc despre cucerirea spaţiului. Una este imaginea care conţine transcrierea mesajelor de bunăvoinţă ale liderilor statelor lumii, aflate pe discul de silicon lăsat pe lună de Neil Armstrong.
O fotografie cu autografele lui Charles Conrad, Alan L. Bean şi Richard F. Gordon, membrii echipajului misiunii Apollo 12, a fost oferită de astronauţi în timpul vizitei în România în 1970.
În România a ajuns şi un cub de celuloid cu un mesaj al lui Allan B. Shepard, comandantul misiunii Apollo 14.
Tot la MNIR se află macheta unui modul lunar şi un colaj (efigia zborului Apollo 17, drapelul României şi autografele astronauţilor Eugene Cernan, Ronald E. Evans, Harisson Schmitt), oferite de Eugene Cernan cu prilejul vizitei în România în anul 1974.
Detaliile sunt cuprinse în proiectul www.capodopere2019.ro, ce îşi propune să prezinte istoria vie a unor piese de mare importanţă din colecţiile noastre şi nu numai. Acesta este un proiect de anvergură pe care Muzeul Naţional de Istorie a României doreşte să-l realizeze împreună cu colegii din celelalte muzee şi colecţii publice ale ţării, intitulat „2019 capodopere din patrimoniul României”.
„Am dori ca în 2019, atunci când România va exercita, pentru prima oară, preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, muzeele şi colecţiile noastre să realizeze un site, un CD-ROM şi o suită de volume, care să prezinte o parte din capodoperele patrimoniului nostru cultural, înţeles în integralitatea sa – de la cel arheologic, istoric, artistic, etnografic, până la cel legat de istoria naturală. Sperăm să adunăm laolaltă cât mai multe din capodoperele patrimoniului cultural naţional, care să reprezinte, în acelaşi timp, tot atâtea căi prin care România se prezintă în faţa Continentului şi a Lumii, în toată diversitatea şi bogăţia ei culturală“, spun specialiştii MNIR.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
