Statistica CNADNR confirmă: mai mult de jumătate dintre şoferi preferă să stea la coadă la staţia de taxare de la Feteşti. Podul de la Agigea se închide total
0Mai mult de jumătate dintre şoferii care tranzitează Staţia de taxare de la Feteşti plătesc în stil clasic taxa de trecere a podului peste Dunăre de la Cernavodă.
Deşi au la dispoziţie metode moderne şi facile de achitare a taxei, conducătorii auto din România preferă să stea la cozi de kilometri pentru a ajunge în faţa agentului încasator din cabina de taxare. Tranzaţia se face cash, în numerar, cu banii daţi agentului, care dă şoferului bonul doveditor. Imaginea este deja cunoscută: dintre cele şase benzi de la Feteşti, sunt aglomerate doar cele două, de pe ambele sensuri, unde se plăteşte cu banii jos.
Prin restul se trece fluierând, cabinele nemaiavând agent încasator, pentru că şoferii au achitat dinainte taxa la benzinărie sau prin SMS sau optează pentru plata ulterioară trecerii, până la ora 24 a zilei următoare.
Statistica CNADNR
La solicitarea „Adevărul“, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A (CNADNR) a comunicat statistica pentru acest sezon turistic. Nu sunt departe anii dintre trecut când maşinile făceau coloane de kilometri, pe toate benzile, pentru a achita taxa de la Feteşti.
„Începând cu data de 1.05.2016, în Sistemul Informatic de Emitere, Gestionare, Monitorizare şi Control al Rovinietei (SIEGMCR) au fost înregistrate un număr de 1.329.251 tranzacţii. Pe benzile exterioare, marcate cu simbolul «cash», banda 1 pe sensul de circulaţie dinspre Constanţa spre Bucureşti şi pe banda 6 pe sensul de circulaţie dinspre Bucureşti spre Constanţa, un număr de 714.174 vehicule au achitat tariful de trecere“, a transmis CNADNR.
Mai mult de jumătate dintre conducătorii auto aleg astfel să piardă timpul preţios stând la coadă decât să se informeze care ar fi calea cea mai uşoară pentru a evita acest inconvenient. Psihologul Mihaela Davidescu, specializat în domeniul transporturilor, arată că sunt multe variabile care ar putea explica acest fenomen.
Privind datele generale puse de la dispoziţie de CNADNR, psihologul spune: „Alegerea depinde de nivelul de inteligenţă, de deschiderea către nou, de încrederea în sistemul de plăţi. Neîncrederea în sistem este generalizată, căreia i se suprapune rezistenţa la schimbare şi deloc în ultimul rând inteligenţa conducătorului auto. Aici este o discuţie amplă şi complexă despre cum ajung persoane fără abilităţi şi fără cunoştinţe elementare să deţină un permis auto şi să se urce la volan pe drumurile publice. Este o întreagă filieră, pornind de la legislaţie, care perpetuează confuzia şi lasă ochiurile plasei foarte largi, pentru a trece oricine“, arată psihologul specializat în testări auto.
Informarea, calea cea mai uşoară
Inerţia, lipsa de informare, dorinţa de comoditate şi fuga de „complicaţii“ îi fac pe români să nu-şi mai bată capul cu găsirea modalităţii celei mai avantajoase pentru ei. Deşi pe Autostrada Soarelui, între Bucureşti şi Constanţa, pe ambele sensuri de mers, panouri de semnalizare, electronice sau neelectronice, indică permanent cum se poate plăti facil taxa de pod, şoferii sfârşesc prin a se bloca la staţia de taxare, blestemând, tot ei, coada.
Peajul (aşa se numeşte tariful de trecere a podurilor dintre Feteşti şi Cernavodă) este disponibil pentru achitare informatică din aprilie 2015. Tariful poate fi achitat la benzinăriile Omv Petrom, Mol Romania, Rompetrol, Mol Retail Comert, Socar Petroleum), prin SMS la numărul 7577 (disponibil în reţelele Orange Romania, Vodafone Romania, Telekom Mobile, Telekom Fix şi Rcs&Rds) şi numerar la statia de taxare Feteşti. Prin SMS se poate achizitiona peajul doar pentru o trecere şi doar pentru vehicule înmatriculate în România.
Paşii pe care un utilizator trebuie să-i urmeze pentru plata din SMS sunt:
1. se trimite la 7577 textul care conţine numărul de înmatriculare şi categoria tarifară corespunzătoare tipului de vehicul (1, 2, 3 sau 4).
Tip 1 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu cel mult 8+1 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto – autoturisme; b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane.
Tip 2 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto şi maximum 23 de locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto; b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi mai mică de 12,0 tone, exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane;
Tip 3 - a) Vehicule rutiere de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto); b) Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu maximum 3 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane;
Tip 4 - Vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare sau egală cu 12,0 tone şi cu minimum 4 axe (inclusiv), exclusiv vehiculele rutiere de transport persoane.
2. se va primi un mesaj prin care se cere să confirme achiziţia (mesajul va conţine informaţii detaliate despre achiziţie, inclusiv costul total).
3. pentru confirmarea achiziţiei, se trimite la numărul 7577 un mesaj cu textul DA , ulterior primirii mesajului de la pasul 2 - în maximum 3 ore
4. se va primi un mesaj de confirmare a achiziţiei ce va conţine seria peajului, categoria acestuia, numărul de înmatriculare pentru care a fost emis şi data la care perioada de valabilitate expiră.
Agigea, alt punct nevralgic
Următorul hop pe drumul litoralului este Podul de la Agigea, ale cărui lucrări vor fi reluate de la 12 septembrie. Mai sunt de înlocuit ultimele două hobane, astfel încât circulaţia să se desfăşoare în siguranţă, fără ca podul îngreunat de asfaltările succesive să nu cedeze.
„Reluarea lucrărilor de punere în siguranţă a Podului de la Agigea, pe DN 39, km 8+988, se va face începând cu data de 12 Septembrie 2016 prin înlocuirea ultimelor două hobane şi finalizarea lucrărilor de reabilitare.
Pentru deblocarea proiectului, în urma negocierilor între Beneficiar şi Antreprenor, s-au stabilit următoarele: antreprenorul a transmis Graficul de execuţie actualizat şi Planul de Management de Trafic ţinând cont de faptul că podul va fi închis total traficului pentru o perioadă de 3 luni; antreprenorul va relua lucrările începând cu data de 12 Septembrie 2016 pentru a nu incomoda traficul estival; CNADNR va efectua plăţile aferente lucrărilor din Certificatele Interimare de Plată nr. 11, nr. 12 si nr. 13 până vineri, 2 septembrie 2016.
Menţionăm că data de finalizare estimată şi asumată de către Antreprenor pentru finalizarea lucrărilor este Septembrie 2017 (în cazul în care podul va fi închis total traficului până la înlocuirea celor două hobane)“, a comunicat CNADNR.
Până la demararea lucrărilor de reabilitare din 12 septembrie 2016, când podul va fi închis în totalitate, se menţin restricţiile de circulaţie pe podul de la Agigea:
- viteza maximă de circulaţie 50 km/h;
- limitarea masei totale a vehiculelor la 5 tone;
- circulaţie se desfăşoară pe două benzi (cu închiderea benzilor marginale).
Rutele alternative de trafic
Varianta recomandată
Nod rutier A4 (intersecţie cu DN 39, Agigea) - A4 (intrare port Constanţa Sud) - podul nou peste Canalul Dunăre - Marea Neagră - bretea acces la DN 39A - DN 39A intersecţie cu DN 39 - DN 39 (Eforie Nord - Mangalia).
Varianta cu trafic îngreunat şi restricţii tonaj
Nod rutier A4 (intersecţie cu DN 39, Agigea) - DN 39 (prin Agigea) - DN 39A intersecţie cu DN 39 - DN 39 ( Eforie Nord – Mangalia).
Noul pod, cel mai mare pod hobanat din România
Podul de la Agigea a rămas punctul de blocaj de pe drumul litoralului. Cum se întâmpla acum câţiva ani la ieşirea de pe Autostrada Soarelui la Cernavodă, când se crea aşa-numitul „efect de pâlnie“, aşa se întâmplă acum la Agigea, unde cozile se întind pe kilometri, începând din Constanţa şi până la Costineşti. Pe podul aflat veşnic în reparaţie se circulă doar pe o bandă pe fiecare sens. Dacă de la Bucureşti la Constanţa faci 2 ore pe autostradă pentru 230 kilometri, de la Agigea spre sudul litoralului faci cam la fel, pentru 30 kilometri.
Există, însă, un pod nou rutier, care trece prin Portul Constanţa, cel confundat de Călin Popescu-Tăriceanu la inaugurarea din 2015. Este cel mai mare pod hobanat (n.r. - susţinut prin cabluri uriaşe de oţel) din România (foto jos) şi face legătura între A2 şi Eforie - distanţă de fix 9 minute. Din octombrie 2015, şoferii au la dispoziţie această rută alternativă pentru tranzitul între A2-A4 şi sudul litoralului românesc, pe noul pod rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, situat în Portul Constanţa. În zona Agigea au fost amplasate panouri de informare şi dirijare a tranzitului în punctele-cheie ale traseului.
Dar noul pod rutier merită văzut şi traversat nu doar pentru a scurta considerabil timpul. Fiind cel mai mare pod hobanat din România, are o lungime totală de 360 metri, o deschidere centrală de 200 metri, iar lăţimea de 17,4 metri, permiţând circulaţia pe 4 benzi. Înălţimea liberă sub tablierul podului în axul Canalului Dunăre - Marea Neagră este de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care susţin tablierul podului prin fascicule de hobane au o înălţime de 66 metri deasupra nivelului mării.
Noul pod de la Agigea este situat la Km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi a apărut ca o necesitate pentru conectarea Portului Constanţa la Autostrada Bucureşti-Constanţa, prin varianta ocolitoare a municipiului Constanţa. Era nevoie de crearea unei alternative, printr-o bretea de conectare la şoseaua naţională existentă (DN39 Constanţa - Mangalia), asigurându-se o legătură directă între zonele de nord şi de sud ale Portului Constanţa, fără tranzitarea oraşului.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
