Românul Kemal Karpat, fost consilier al preşedinţilor SUA: Şi musulmanii au fost ucişi de extremiştii creştini, în Europa. Nu e un fenomen al ţărilor arabe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), istoricul şi politologul de talie mondială originar din Dobrogea, consultant al administraţiei prezidenţiale de la Washington, a comentat pentru „Adevărul“ situaţia actuală a migranţilor din Europa, care afectează inclusiv România.

Sunt teroriştii parte a planului de migraţie dinspre Orient spre Occident? Vor veni extremiştii la Bucureşti, să se adăpostească la moschee? Profesorul Kemal H. Karpat (92 de ani), care a cunoscut în egală măsură Răsăritul, Orientul şi Occidentul, fiind născut în România, şcolit în Turcia şi afirmat în Statele Unite ale Americii, unde a fost consultant al preşedinţilor Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush, a răspuns acestor teme, într-un interviu acordat pentru „Adevărul”. Istoricul turco-tătar, originar din Dobrogea, a analizat contextul internaţional, punându-l în oglindă cu trecutul şi cu viitorul.

Specialistul spune c-a urmărit apelul la pace şi toleranţă al Papei Francisc. Iar gândul l-a dus la România, ţara mereu prezentă în viaţa lui. „În România, deosebirile de religie n-au fost niciodată o problemă majoră. Musulmanii sunt o minoritate mică, care întotdeauna au avut libertatea să creadă în ce vor ei. Cu excepţia epocii comuniste, când seminarul de la Medgidia a fost închis, iar geamiile au fost supuse la presiuni politice. Intoleranţa nu este o chestiune cu rădăcini adânci în România“, afirmă profesorul Karpat.

Când se va stinge migraţia

Din Statele Unite ale Americii, unde trăieşte în prezent, istoricul turco-tătar priveşte cu detaşare valul de refugiaţi care forţează porţile Europei. „Emigrările nu sunt decât rezultatul tulburărilor socio-economice din Siria şi Irak, care sunt cauzate de tot felul de probleme: politice, religioase dintre şiiţi şi suniţi. Migraţia se va stinge când se sfârşeşte războiul civil din Irak şi Siria. Europa trebuie să facă tot posibilul ca oamenii să-şi găsească liniştea şi siguranţa de care au nevoie. Atunci, populaţia va sta acasă“, consideră analistul Kemal H. Karpat.

Dacă securitatea este tot ceea ce-şi doresc refugiaţii, acelaşi lucru îl invocă şi restul statelor lumii. Istoricul din Dobrogea a explicat şi cum ar trebui să cearnă Occidentul asaltat de migranţi populaţia paşnică de terorişti sau de extremişti, care se pot infiltra sub această aparenţă.

Un copil se urcă într-un pat dintr-un adăpost pregătit pentru refugiaţii sirieni. FOTO AP

„Este foarte, foarte greşit ca extremismul să fie luat ca un fenomen general în ţările musulmane. Extremişti există peste tot, chiar şi în Europa. În Franţa sau Suedia, zeci de musulmani au fost omorâţi de extremiştii creştini. Nu înseamnă că aceştia sunt susţinuţi de guvern şi de populaţie, deşi există un anumit curent anti-migraţie, tot pe fondul situaţiei economico-politice. Dar nu uitaţi că primii care au de suferit de pe urma extremiştilor sunt chiar musulmanii. Extremiştii nu sunt bine primiţi nicăieri, în nicio ţară musulmană. Nu se împacă nici ei între ei. În Siria, de exemplu, sunt 10-15 de astfel de grupări extremiste. Dar acest fenomen al extremismului este de scurtă durată. Nu are niciun viitor şi prevăd că în maximum trei-patru ani va dispărea. Nimeni nu-i suportă pe extremişti“. Nimeni, nici măcar la Bucureşti, acolo unde manifestaţia anti-moschee abia a strâns 100 persoane”, a spus specilistul.

„România nu are motive de teamă“

Despre cât de echitabil este parteneriatul româno-turc, care a promis naţiei prietene libertatea religioasă, Kemal Karpat a explicat că „în capitala României, la Bucureşti, există un cimitir turcesc, înfiinţat după 1877, unde au fost înmormântaţi ostaşii turci căzuţi în război. Cimitirul a fost onorat în toţi aceşti ani. În Turcia, ortodoxia este foarte bine reprezentată de biserici. La Istanbul, sunt peste o sută de biserici creştine, majoritatea ortodoxe, unde credincioşii îşi practică religia cum este de cuviinţă. La Istanbul, este Patriarhia Ortodoxă rămasă de pe timpul bizantinilor, unde Patriarhul Bartolomeu vorbeşte liber ca reprezentant al ortodoxiei. La fel stau lucrurile şi cu Patriarhia Armeană. Există Biserica Sfânta Sofia, o clădire rămasă de pe timpul Imperiului Bizantin, astăzi muzeu”.

Istoricul a mai adăugat că „recent, la Moscova s-a deschis o geamie, iar preşedintele Putin a zis că este cea mai mare moschee din Europa, cu zece mii de locuri. Nu înţeleg de ce clădirea unei moschei din Bucureşti, care ar avea de zece ori mai puţine locuri, poate fi cauza acestor discuţii, care merg mult mai departe decât o discuţie democratică obişnuită?“.

La cei 92 ani, Kemal Karpat ştie tot ce se întâmplă în ţara noastră, de unde a plecat, dar şi în restul lumii. Încearcă să liniştească temerile celor lăsaţi în urmă. „Dacă situaţia e văzută în mod realist, nu e nimic de teamă. Astăzi, România are relaţii economice, politice, culturale foarte apropiate cu peste 50 state musulmane. La Bucureşti sunt mulţi oameni de afaceri şi de ştiinţă, a căror prezenţă nu este dăunătoare, din contră, aceştia aduc un câştig României. Şi au nevoie de un lăcaş al lor. Într-o ţară democratică, locuitorii au dreptul să practice religia şi să aibă lăcaşuri de cult, fie că-s creştini, evrei sau budişti“, spune el.

Cărturarul român care a scris istoria turcilor

Profesorul Kemal H. Karpat aminteşte despre un cărturar român, domnitor al Moldovei, care a avut o însemnătate de căpătâi pentru istoria Turciei. Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) a trăit 17 ani la Constantinopol (fosta denumire a Istanbulului), a scris tratate despre istoria otomană, apoi a încheiat, după numai un an de domnie în 1711, o alianţă cu ţarul Petru cel Mare al Rusiei împotriva turcilor. A rămas de partea ruşilor până la sfârşitul vieţii, dar meritele sale culturale sunt şi acum omagiate la Istanbul. Institutul Cultural Român din metropola turcească poartă numele marelui învăţat, iar locuinţa lui Dimitrie Cantemir (foto icr.ro), situată lângă Patriarhia Ortodoxă în cartierul Fener, a fost transformată în muzeu şi bibliotecă.

Locuinţa din Istanbul a lui Dimitrie Cantemir Foto icr.ro

„Ceva pur românesc, cum este Institutul Dimitrie Cantemir, se găseşte la Istanbul şi aminteşte de contribuţia română la istoria Imperiului Otoman. Cantemir are şi un tratat de muzică turcească, care este încă întrebuinţat de cercetători din toată lumea. Dimitrie Cantemir este un domnitor român care a scris istoria Imperiului Otoman, a islamului şi a muzicii turceşti. România şi Turcia împărtăşesc deci moştenirea unui mare domnitor român“, arată istoricul musulman născut lângă Babadag.

„Românii au fost liberi să se închine“

Profesorul Karpat mărturiseşte că îşi doreşte ca între ţările sale de suflet relaţia să devină mai strânsă. „Îmi doresc ca relaţiile dintre România şi Turcia să se adâncească, să fie cât mai prietenoase. Din punct de vedere istoric, relaţiile au fost bune, lăsând la o parte că Imperiul Otoman a dominat Moldova şi Ţara Românească. Nu a fost o domnie completă, pentru că românii şi-au ales domnii lor pământeni. Dar istoria, cultura şi religia românilor au continuat să se dezvolte sub stăpânirea otomană. Timp de 500 ani, românii au fost liberi să se închine. Aşa s-au păstrat elementele de bază ale culturii şi identităţii româneşti. Din acest punct de vedere, istoria românilor cu turcii este pozitivă. Şi de ce astăzi clădirea unei geamii la Bucureşti poate să împingă deoparte tot trecutul? Sunt oameni fără cap care au căzut pradă prejudecăţilor. Eu ştiu că gestul acela, prin care s-a dorit profanarea terenului moscheii, nu reprezintă România. Însă cei de afară nu ştiu asta. Ei află despre astfel de gesturi şi asta dăunează mult mai mult decât a forma o adevărată opoziţie. Dăunează poporului întreg“, atrage atenţia istoricul Kemal H. Karpat.

Este foarte greşit ca extremismul să fie luat ca un fenomen general în ţările musulmane. Extremişti există peste tot, chiar şi în Europa. În Franţa sau Suedia, zeci de musulmani au fost omorâţi de extremiştii creştini. Nu înseamnă că aceştia sunt susţinuţi de guvern şi de populaţie. Kemal H. Karpat istoric  
image

Parcursul unei personalităţi

Kemal H. Karpat s-a născut la 15 februarie 1923, în satul Armutlia (astăzi Turda, comuna Mihai Bravu, judeţul Tulcea). În 1942 absolvă Seminarul Teologic Musulman din Medgidia şi merge să studieze la Facultatea de Drept a Universităţii din Istanbul, unde obţine titlul de Doctor în drept public şi politic.

Fiu al imamului Hüseyin oglu Haşim, Mehmet Kemal (cum este trecut pe certificatul de naştere) sau Kemal Haşim Ömer (pe numele său complet) a luat în anul 1946 o decizie majoră: îşi schimbă numele de familie în Karpat, pentru a aminti de Munţii Carpaţi. Întreaga familie i-a urmat gestul.

„În străinătate treceam printr-o serie de greutăţi, cu oameni care încercau să mă exploateze şi să-mi pună frâne în dorinţa mea de a studia. Eu am fost un om liber, care am spus ce am gândit, fără frică, fără rezerve. Unora nu le plăcea. Am vrut un nume simbolic, care nu se pleacă la nimic, care stă dârz în faţa greutăţilor, a ameninţărilor, să-şi păzească demnitatea. Şi în acelaşi timp am dorit un nume care să amintească de originea mea, de locul natal, de România. Mi-am luat numele după Munţii Carpaţi. Deşi să vă spun drept, până atunci nu văzusem Carpaţii, am creat Carpaţii în mine. Am creat Carpaţii mei. Şi am devenit un fel de munte. Toată familia mi-a urmat gestul“, mărturiseşte profesorul.

În 1950 pleacă în SUA, unde îşi începe cariera academică, din postura de asistent universitar (1950-1953). Primeşte titlul de Doctor al Universităţii din New York în 1957, unde ulterior va fi profesor guvernamental (1962-1967). Este cercetător ştiinţific la Universitatea Harvard (1960-1961). În 1967 devine profesor la Universitatea Wisconsin, de unde a ieşit la pensie în 2003 cu titlul academic de „distinguished professor“.

Cariera internaţională a profesorului Kemal H. Karpat este prodigioasă. Confirmarea definitivă a primit-o odată cu invitarea la Washington, unde cei mai puternici oameni ai lumii, preşedinţii Statelor Unite ale Americii, i-au cerut sfatul. Dobrogeanul Kemal H. Karpat, musulmanul născut într-un sat de lângă Babadag, a fost consultant pe probleme de Orient al preşedinţilor americani Jimmy Carter, Ronald Reagan şi George Bush.

Vă mai recomandăm

EXCLUSIV Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, fost consultant la Casa Albă: „Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

Istoricul Kemal Karpat, consultant al preşedinţilor SUA: „Rusia poate face orice, dar Apusul are pârghia economică pentru a o sancţiona“

Istoricul Kemal Karpat a venit să-şi vadă România. Consultantul preşedinţilor SUA a vorbit tătarilor despre păstrarea rădăcinilor şi a identităţii naţionale

Kemal Karpat vine în România. Originar din Dobrogea, istoricul va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

VIDEO A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“

FOTO VIDEO Tătarul din Carpaţi. Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, consultant pentru Reagan şi Carter la Washington

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite