România lucrului prost făcut. Cum arată zona veche a Constanţei, sfărâmată de o reabilitare de milioane

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reabilitarea zonei vechi a Constanţei, cu Piaţa Ovidiu şi faleza Cazinoului, a reuşit să păstreze aerul antic al oraşului - cu tot cu spărturile din caldarâm, dalele ciobite şi pavajul scufundat în sol.

Reabilitarea zonei peninsulare a Constanţei, ce cuprinde centrul vechi în care s-a scris istoria oraşului-port, a fost cel mai trâmbiţat proiect al administraţiei Mazăre. Pe lângă distrugerea parcurilor şi spaţiilor verzi, degradarea patrimoniului istoric şi architectural (îndeosebi Cazinoul), construirea abuzivă, refacerea urbanistică din Piaţa Ovidiu este una dintre puţinele modernizări de care oraşul s-a bucurat din anul 2000, de când este condus de echipa PSD. Nici acesta, însă, nu este ferit de controverse.

Plăcile din care a fost compus mozaicul au început să se fărâmiţeze la scurtă vreme de la montare. Actualmente, pavajul este descompus pe alocuri, scufundat pe mici porţiuni şi cu echilibru instabil la simpla traversare. „Echipe mixte formate din reprezentanţi ai primăriei şi ai constructorului merg pe teren la solicitări şi verifică motivul degradării. Dacă este proasta execuţie şi este vina constructorului, plăteşte constructorul. Dacă nu, plăteşte primăria, pentru că sunt clauze în contract şi reparaţiile se fac în anumite condiţii. Lucrările sunt în garanţie pe timp de 5 ani“, a afirmat Ionela Halciuc, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Constanţa.

„Dau un aer de oraş istoric“, a fost răspunsul dat de primarul Decebal Făgădău la o emisiune TV locală, întrebat despre reabilitările eşuate din peninsulă. „Dacă mă întrebaţi pe mine, nu am nici o problemă ca, din loc în loc, pavajul să fie ciobit. Ne dă un aer de oraş istoric. Dacă noi ajungem să raportăm schimbarea radicală printr-un asemenea proiect la câteva plăci ciobite, înseamnă să ne căutăm dinadins nod în papură“, a spus primarul în interviul dat în 24 martie 2016, la Litoral TV.

Lansările, în ani electorali

Istoria acestui proiect începe în aprilie 2008, când Primăria Constanţa a lansat un concurs de soluţii pentru reamenajarea urbanistică si arhitecturală a Pieţei Ovidiu din zona peninsulară. În motivarea lor, edilii arătau că Zona Peninsulară a municipiului Constanţa - care include perimetrul apărat al cetăţii antice Tomis, precum şi o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de importantă naţională - „se constituie din punct de vedere urbanistic într-o rezervaţie complexă a patrimoniului cultural naţional, cu un regim riguros de protecţie şi preocupări permanente de valorificare“. 

image

Municipalitatea constatase că Piaţa Ovidiu, centrul intern al cetăţii antice Tomis, a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări urbanistice şi arhitecturale, prin care şi-a pierdut caracterul simbolic-reprezentativ pentru oraş. Concursul de soluţii organizat de Primăria Municipiului Constanţa avea ca scop punerea în valoare a patrimoniului construit, cultural şi istoric, „care va evidenţia identitatea locului întărind sentimentul de apartenenţă şi constituind domenii posibile de manifestare a caracterului multicultural şi multietnic specific Peninsulei“. Proiectul câştigător, care este transpus în realitate, trebuia, printre altele, să aibă calitate şi originalitate a expresiei arhitecturale, să folosească tehnologii şi materiale moderne, precum şi soluţii tehnice de construcţie care să fie economice. Totul trebuia să sporească atractivitatea zonei „sub aspect turistic, cultural, comercial şi/sau de agrement“.

Câteva zile mai târziu, România intra în campanie electorală pentru alegerile locale din iunie 2008. Patru ani mai târziu, înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2012, Primăria Constanţa dădea startul lucrărilor proiectului privind „Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei istorice Piaţa Ovidiu“.

Restaurare autohtonă pe bani europeni

Banii veneau din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1: „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere“, Domeniu major de intervenţie 1.1: „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, Subdomeniul: „Poli de creştere“. Contractul de finanţare era semnat între Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa – în calitate de beneficiar, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – în calitate de Autoritate de Management şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est – în calitate de Organism Intermediar. Cu o durată de implementare de 19 luni, proiectul avea o valoare totală de 14.863.355,95 lei, dintre care 11.921.207,20 lei au fost valoarea eligibilă pentru finanţare prin POR. Contribuţia financiară a Uniunii Europene din Fondul European pentru Dezvoltare Regională a fost de 9.578.689,99 lei, iar suma alocată de la Bugetul Stat - de 2.104.093,06 lei. Cofinanţarea din partea Municipiului Constanţa era de 330.666,95 lei. 

Obiectivul general al proiectului era „creşterea atractivităţii turistice şi creşterea calităţii vieţii prin reabilitarea infrastructurii publice urbane degradate din centrul istoric al Municipiului Constanţa, arie de însemnătate istorică şi culturală majoră, în contextul protejării mediului înconjurător şi al asigurării unei dezvoltări durabile“. Obiectivele specifice erau restaurarea şi reamenajarea câtorva obiective: Piaţa Ovidiu, străzi, scări de acces, mobilier urban, canalizare, instalaţii electrice, spaţii verzi - taluze. Contractul a fost atribuit unei firme de casă, ABC Val, care era în asociere cu SCD Antrepriza Construcţii Montaj nr. 4 Bucureşti şi Compania Romprest Service SA.

Lucrarea de după încheiere

La demararea proiectului, Radu Mazăre declara că oraşul se va dezvolta datorită plecării Elena Udrea de la Ministerul Turismului: „Ea ţinea blocate proiectele. Acum, Constanţa poate să beneficieze de investiţiile prin care zona istorică va fi reamenajată. Meritul acestui proiect aparţine viceprimarului Decebal Făgădău (ajuns între timp primar - n.red)“. Edilii afirmau că zona istorică a Constanţei va avea pavaj din plăci de granit, stâlpi de iluminat, casete florale, bănci, decoraţiuni din fier forjat, cu două căi de acces spre plajă.

Perioada de execuţie a lucrărilor era planificată la 12 luni, proiectul având ca termen de finalizare luna decembrie 2013. Dar în februarie 2014, şantierul nu era gata. Ca să declare lucrarea încheiată în faţa Uniunii Europene la 10 decembrie 2013, municipalitatea a lăsat în primă fază piaţa fără modelul decorativ planificat (un pătrat format din plăci gri şi roşii), apoi a început din nou să lucreze la înlocuirea plăcilor gri (ce erau în plus) cu unele roşii. La încheierea socotelilor cu UE se apelase astfel la „butaforie“: muncitorii puseseră plăcile gri pe un strat de nisip, ca să le scoată uşor, iar şapa o turnau abia acum, sub plăcile roşii.

Responsabilul din primărie, Ani Merlă, directorul de Programe şi Dezvoltare din Primăria Constanţa, a precizat atunci: „Au fost necesare lucrări de rectificare inerente în perioada de garanţie. Se mai fac nişte reparaţii minime, se amenajează spaţiul verde. În luna mai vom face decontul final către constructori“. Muncitorii din piaţă spuneau, însă, altceva. „Nu a avut furnizorul plăci roşii. Le-a adus acum tocmai din China“, au explicat ei reporterului „Adevărul“. Înlocuirea plăcilor a durat până în primăvara 2014, din cauza vremii nefavorabile. Constructorul din piaţă era Ro-Mat Construct SRL.

În aprilie 2014, Piaţa Ovidiu a fost inaugurată, restul străzilor adiacente rămânând însă impracticabile până la finalizarea lucrărilor din peninsulă. Radu Mazăre era deja arestat pentru fraudele din proiectul cartierului social Henri Coandă. „El este prezent aici prin echipa lui“, a declarat la eveniment Decebal Făgădău, actualul primar al Constanţei. 

Radu Mazăre şi Decebal Făgădău

În numai un an, primul accident

La 30 iunie 2015, o femeie cădea de pe faleza Cazinoului din Constanţa, pentru că balustrada de care se sprijinise cedase sub greutatea ei. Locul în care turista de 39 ani din Bacău se oprise este deosebit de frecventat, pentru că se află în imediata apropiere a Cazinoului, deasupra micuţei porţiuni de plajă străjuită de stabilopozi. Încercând să-şi facă poze, femeia, supraponderală, s-a sprijinit de balustrada de protecţie, iar prima bară transversală s-a desprins din lăcaşul ei. Turista a fost prinsă de mână de soţul ei, dar acesta n-a reuşit să o ţină, iar ea a căzut de la peste 2 metri pe solul pietros de la poalele Cazinoului. A suferit o fractură de coccis, fiind dusă de urgenţă la spital cu o ambulanţă SMURD. Soţul ei a suferit, de asemenea, leziuni, nemaipunând la socoteală trauma celor doi.

Semne ale degradării mobilierului falezei apăruseră la nici 12 luni de la inaugurare. Balustradele aveau semne evidente de rugină la îmbinarea cu pilonii verticali. La fel stâlpii de iluminat, stâlpii de susţinere, coşurile de gunoi şi scrumierele. Plăcile erau deja ciobite sau sparte, iar rosturile acestora erau defectuoase. Primarul interimar Decebal Făgădău (numit în locul lui Radu Mazăre, care-şi dăduse demisia cu o lună înainte) a făcut publice actele prin care cerea constructorului ABC Val, încă din luna mai, să remedieze deficienţele apărute. Repararea a avut loc abia după accidentul turistei, iar balustradele au fost întărite la îmbinări cu suduri.  

„O să ne coste mai multe cârpeala“

„Lucrările sunt de proastă calitate, după cei 5 ani de garanţie o să ne trezim cu costuri foarte mari de înlocuire, de reparare. Ei cârpesc acum, fac multe petreceri acolo, ca lumea să uite de neajunsurile proiectului. Observaţi că dalele noi, aduse pentru înlocuire, nu au aceeaşi culoare cu cele vechi. Materialul din care sunt făcute este foarte prost, dalele sunt poroase, iar mizeria se curăţă greu de pe ele.

Arheologii experimentaţi ai Constanţei spun că sub Piaţa Ovidiu se găsesc galerii antice, vestigii ale cetăţii Tomis, care ar putea fi puse în valoare sub un geam gros de sticlă, ca în centrul Bucureştiului. Există chiar şi un tunel care duce pe plaja Modern. Dar cine să sape, să facă descărcarea arheologică? Ar fi pierdut tot proiectul, în loc să facă, aşa cum trebuie, un proiect şi mai mare, şi mai frumos, şi mai interesant, cu scoaterea vestigiilor la lumină, pentru turişti şi localnici“ - Sorin Belu, activist Baricada Verde.

Viaţă de peninsular

„Eu m-am stabilit la Constanţa de câţiva ani şi locuiesc în zona peninsulară. Cunosc fiecare loc din centrul vechi, mă întreb chiar dacă primarul Decebal Făgădău merge vreodată la pas pe străzi, să vadă cum arată oraşul. Am asistat la evoluţia şantierului din Piaţa Ovidiu până la aşa-zisa predare a lucrărilor. Nu există 50 metri de pavaj fără metri de spărtură. Problema cred că este nu atât cum au fost puse dalele, cât materialul din care este fabricat. Este explodat, pur şi simplu, nu doar ciobit sau scufundat.

Apoi lucrările de reparare şi întreţinere… abia ieri, după 2 ani de solicitări, a fost înlocuit un canal care era spart şi peste care puseseră o dală de beton înaltă de 30 centimetri. De străduţele care fac legătura între Piaţa Ovidiu şi faleza Cazinoului nu s-a atins nimeni, sunt tot asfaltate. Stâlpii de iluminat au fost înfipţi în asfalt, iar şanţurile făcute pentru săpături au rămas neacoperite. Din 10 felinare, 4 nu funcţionează sau sunt sparte, iar celelalte au un bec chior, astfel că atunci când se joacă în Piaţa Ovidiu mai ales, copiii se lovesc şi-şi fac răni. Acolo sunt luminate doar extremităţile, în centrul pieţei este beznă. Vegetaţia nu mai există, băncuţe şi coşuri de gunoi nu găseşti între Piaţa Ovidiu şi Cazino, astfel că nu ai cum să înveţi pe cineva să nu facă mizerie.

Scările de acces în Portul Tomis sunt curăţate doar de Ziua Marinei, la 15 august. În rest este plin de gunoaie, sticle sparte, plastice aruncate. Un capac de tomberon spart a stat acolo din mai până în august, cu două zile înainte de Ziua Marinei, când au venit şi-au făcut curat. Atunci tund şi iarba.

Cu asta se laudă edilii? Cel mai clar vezi starea oraşului în reacţia turiştilor străini, care coboară de pe vas în port şi umblă cu aparatul de fotografiat la gât, fără să-l ridice deloc. Pentru că nu au ce fotografia! Mai nou, terasele din port, care sunt ocupate tot de oamenii administraţiei, şi-au întins parcarea pe spaţiul verde. Nu ştiu cum de primarul Făgădău nu vede toate astea, că doar este des pe la terasele din port“ - Gabriel Botezatu, fotoreporter 

image

Pe aceeaşi temă: 

România lucrului prost făcut: pârtia ciobanilor

România lucrului prost facut. Pârtia de 3 milioane de euro construită în bătaia soarelui

Romania lucrului prost facut. Blestemul teilor taiati in Iasi

Romania lucrului prost facut. Centrul turistic care impinge patru pliante

Romania lucrului prost facut. Parcul din pustiu

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite