România educată online. Cine sunt profesorii care au înlocuit catedra cu calculatorul: „Elevii nu se simt abandonaţi“

România educată online. Cine sunt profesorii care au înlocuit catedra cu calculatorul: „Elevii nu se simt abandonaţi“

Alexandru Bobe predă online matematică                           FOTO: Alexandru Bobe

Ne aflăm în plină pandemie de coronavirus, iar una dintre primele măsuri ale autorităţilor a fost cea de-a închide unităţile de învăţământ. Unii dascăli au înlocuit rapid catedra cu calculatorul, demonstrînd că, în astfel de situaţii, România poate fi educată şi online.

Singura metodă de a continua cursurile este cea online, fie că vorbim de sesiuni live ţinute pe Facebook, Skype sau alte platforme care asigură comunicarea vizuală pe internet. Deşi sunt destui profesori pentru care internetul nu este ceva familial, sunt şi cadre didactice care predau deja lecţii în spaţiul virtual, la multe dintre acestea putând participa orice doritor/elev din ţară.

Claudia Chiru, Cristina Tunegaru sau Alexandru Bobe sunt unii dintre dascălii care au schimbat catedra cu calculatorul din dorinţa de a fii aproape de elevii sau studenţii lor.

Şcoala virtuală

Claudia Chiru este învăţătoare la o şcoală de stat din Bucureşti. A pus bazele „Şcolii Virtuale” şi, din faţa calculatorului continuă să fie aproape de cei 29 de elevi ai săi. „S-au conectat toţi, adică 29 din 29. Participa cu multă plăcere, am mers pas cu pas. La prima întâlnire am vorbit unii peste alţii, apoi am realizat că avem nevoie de alte reguli diferite faţă de cele din sala de clasă, aşa că ne-am construit un set nou de reguli şi experienţa s-a îmbunătăţit. Ne simţim bine împreună şi în online.”

A început proiectul „Şcolii Virtuale” deoarece îşi iubeşte meseria şi îşi iubeşte elevii.  „Îmi respect misiunea şi îi recunosc importanţa. Este datoria mea să îmi ţin copiii conectaţi cu învăţarea”, a declarat pentru „Adevărul” Claudia Chiru (foto jos).



Şi profesoara de română, Cristina Tunegaru, a ales să-şi continue activitatea didactică cu elevii clasei a VIII-a, cei care anul acesta urmează să susţină examenul de Evaluare deoarece programa de examen este încărcată, încât elevii nu-şi permit să reducă ritmul de pregătire. Cursurile sunt transmise live, pe Facebook, apoi, prin e-mail se poartă discuţii personalizate pe baza acestor teme.

„Am avut sute de e-mailuri după aceste prime sesiuni, iar reacţiile elevilor şi ale părinţilor sunt extraordinare. Mulţi părinţi îmi trimit mesaje din partea copiilor lor, mă bucur că sunt atât de implicaţi în pregătirea copiilor. Chiar mai devreme am citit un mesaj emoţionant din partea unei eleve pe care nu o cunosc. Fetiţa îmi mulţumea că nu îi las pe elevii de clasa a VIII-a să se simtă abandonaţi. Mulţi părinţi doresc să le ofer o evaluare a competenţelor elevului şi îmi trimit teste pe care să le corectez aşa cum aş face la examenul naţional”, spune Cristina Tunegaru.

Studenţii, mai „curajoşi” în online

Şi în mediul universitar sunt profesori care au adoptat predarea online în aceste momente de criză. Unul dintre aceştia este Alexandru Bobe (foto jos), lector universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică  din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa. Profesorul spune că este obişnuit cu platformele online deoarece unitatea de învăţământ a derulat diferite proiecte europene în care comunicarea se făcea online.



„Studenţii interacţionează mult mai uşor. Dacă până acum, la finalul unui curs ţinut în sală, aveam 1-2 studenţi care puneau întrebări, acum, online, întreabă continuu. Ceea ce este foarte bine. Ei sunt obişnuiţi cu vizualul pe laptop. În momentul în care stau la 30 de centimetri de informaţie le este mai prietenos decât o tablă. Cred că se concentrează mai bine”, spune profesorul care arată că are la cursurile virtuale acelaşi număr de studenţi ca la cursurile ţinute în Facultate.

Alexandru Bobe recunoaşte că profesorii din UOC s-au gândit şi la posibilitatea susţinerii sesiunii de examene tot online. „La anumite facultăţi este destul de simplu, cum ar fi la Informatică, unde toate interviurile la marile companii se ţin online. Aici este posibilă sesiunea online, care este şi transparentă. Nu ştiu cum se poate la alte facultăţi. De exemplu, Farmacia şi Chimia au softuri de simulare a unor experimente”, adaugă profesorul care concluzionează că această criză „ne face să fim mai digitali. ”

Dezavantajele online-ului

Predarea şi relaţionarea online are şi dezavantaje sau limitări. În primul rând „nu putem forma competenţe, nu putem observa îndeaproape comportamentul, atitudinile, receptarea elevului. Lipseşte interacţiunea cu elevii. Învăţarea reală necesită o comunicare bilaterală, iar copilul trebuie să primească feedback imediat”, spune profesoara Tunegaru (foto jos).



Lucrul în echipă şi interacţiunea socială sunt câteva dintre neajunsurile predării online, subliniate de învăţătoarea Claudia Chiru. „Nu poate fi considerată o alternativă de lungă durată sau definitivă. Ecranul este obositor, oricât de multe pauze ai face, apoi pauzele dese scindează raţionamentele şi blochează creativitatea. Deci putem moderniza cu moderaţie”.

Un alt dezavantaj al spaţiului virtual constă în faptul că studenţii sunt privaţi de carisma şi „de prezenţa scenică a profesorului, a celui care are aşa ceva. Cei care nu au charismă şi predau corect nu au avut participare online prea bună. Lipseşte, de asemenea, motivarea studentului”, spune profesorul Alexandru Bobe.

Totuşi, predarea online poate fi, în viitor, o soluţie de compromis pentru acoperirea unor nişe educaţionale. „De exemplu, e foarte greu să formezi clase de limba japoneză sau arabă în şcolile gimnaziale obişnuite. Cu un sistem de cursuri online bine gândit care să pună accent pe interacţiune, aceste opţionale ar putea fi oferite. Accesul uşor la materiale online poate facilita de asemenea recapitularea şi consolidarea materiei - aceasta fiind şi motivaţia mea de a oferi lecţii online”, conchide Cristina Tunegaru.

Şi Ministerul Educaţiei va asigura, începând de luni, 16 martie, câteva cursuri televizate pentru elevii claselor a VIII-a şi a XII-a, difuzate de TVR 2 în cadrul emisiunii „Teleşcoala”.

Pe aceeaşi temă:

Cum arată şcoala digitalizată dintr-un sat dobrogean. „Am văzut astfel de modele în Olanda sau în Suedia“

Prima clasă SMART, la Constanţa. Totodată, va fi lansată o platformă online dedicată profesorilor şi elevilor

 









 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: