Răscoala din închisori, războiul rece dintre ministrul Justiţiei şi şeful ANP. Protestele deţinuţilor s-au domolit, sindicaliştii sar la gâtul lui Prună

Răscoala din închisori, războiul rece dintre ministrul Justiţiei şi şeful ANP. Protestele deţinuţilor s-au domolit, sindicaliştii sar la gâtul lui Prună

Protestul deţinuţilor a început la Penitenciarul Iaşi FOTO Inquam Photos Liviu Chirica

Sindicaliştii din sistemul penitenciar, singurele voci sonore din partea ANP, zilele acestea, o consideră pe Raluca Prună, ministrul Justiţiei, responsabilă pentru declanşarea revoltei din închisori, prin declaraţiile privind posibila amnistiere şi graţiere. Asta chiar dacă Prună a precizat că are în lucru o strategie privind rezolvarea problemelor deţinuţilor, protestele acestora domolindu-se joi. În schimb, şeful ANP rămâne neclintit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Revolta puşcăriaşilor s-a domolit, dar starea de tensiune se menţine în penitenciarele din ţară. Joi a fost ziua în care protestatarii s-au rezumat la refuz de hrană, doar cei din Botoşani menţinându-se pe poziţiile de forţă, făcând scandal lovind în gratii şi urcându-se pe acoperiş. Deţinuţi din aproape 20 penitenciare mai protestau, sub diferite forme (au incendiat noaptea saltele sau au aruncat cu obiecte mici în angajaţi), la Iaşi, Poarta Albă, Botoşani, Oradea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Vaslui, Bucureşti Jilava, Tulcea, Bistriţa, Deva, Aiud, Bacău, Mărgineni, Arad, Tg Mureş, Mărgineni, Tulcea, Bacău.

Săptămâna a fost marcată de conflictul din sistemul penitenciar, dintre deţinuţi şi restul lumii, aceştia cerând condiţii mai bune în închisori şi liberare mai urgentă, prin amnistiere şi graţiere. De ce tocmai acum s-a ajuns la aceste proteste? Pentru că penitenciarele sunt lagăre de detenţie care nu respectă standardele internaţionale, pentru că VIP-urile au descoperit, de când sunt încarcerate, că puşcăriile sunt dezumanizante şi nici cărţile scrise în detenţie nu mai oferă reducerea executării pedepsei, pentru că starea de tensiune este întreţinută de canalele media dirijate de patroni ajunşi după gratii. Acestea sunt, pe scurt, motivele care au pregătit terenul pentru revolta din penitenciare.

Declaraţia lui Prună

La începutul lunii iulie, ministrul Justiţiei Raluca Prună anunţa că va iniţia cât de curând o dezbatere publică privind condiţiile de detenţie din penitenciare. Prună menţiona că va face o propunere de lege, dacă din dezbatere reiese sprijinul popular pentru măsuri, inclusiv radicale, din care nu exclude măsuri precum amnistia sau graţierea.

„Poate fi amnistie, pot fi graţieri, pot fi aşa numitele recursuri compensatorii în care, dacă se constată că îţi execuţi pedeapsa în condiţii precare, la un număr de zece zile primeşti o zi liberă, cum a făcut Italia. Aceste lucruri trebuie analizate. Dacă din dezbatere reiese un larg sprijin popular pentru măsuri, inclusiv radicale, de diminuare a supraaglomerării, voi face o propunere de lege şi voi depune Parlamentului. Dacă este o problemă naţională, trebuie să-şi asume răspunderea“, a declarat Raluca Prună (foto jos).

Ministerul Justiţiei a cerut în luna martie la CEDO amânarea deciziei privind situaţia din penitenciare, ce ar obliga România să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor. Numai în anul 2015, ţara noastră a fost obligată să plătească 460.000 de euro daune foştilor deţinuţi care s-au plâns la CEDO pentru condiţiile precare din penitenciare.

Declaraţia ministrului Justiţiei a dat foc nemulţumirilor mocnite - spun sindicaliştii din sistem. Şi fostul preşedinte Traian Băsescu, al cărui frate a fost închis la Poarta Albă pentru trafic de influenţă, a venit cu ideea să fie graţiat furtul de bani de la Stat, dacă hoţul îi dă înapoi. Încurajaţi de declaraţiile publice ale politicienilor şi de discuţiile particulare, deţinuţii au ieşit să ceară mai repede ceea ce nu li se dă de mult. Aşa au ajuns pe acoperiş infractori care nu s-ar încadra la nicio categorie de amnistiere sau graţiere.

„Dacă n-ar fi ieşit Prună cu acele declaraţii, nu s-ar fi întâmplat toate acestea. De câte ori s-a vorbit în spaţiul public despre amnistie şi graţiere, deţinuţii s-au mişcat. De ce tocmai acum a explodat? Acum, când avem 28.000 de deţinuţi în tot sistemul, la jumătate faţă de anii trecuţi, când erau 56.000. Atunci n-a zis nimeni nimic. Acum suntem făcuţi «torţionari», când noi am spus întotdeauna că sunt condiţii improprii în penitenciare“, a afirmat Ştefan Teoroc, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare. De altfel, în afară de comunicatele oficiale din partea ANP, sindicaliştii au fost şi singurele voci care au comentat, zilele acestea, protestele din închisori.

Bejan, intangibilul

Întrebată insistent despre demiterea conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Raluca Prună a declarat, joi, că nu serveşte nimănui schimbarea aceasta acum, în situaţie de criză. Ea a menţionat, însă, că evaluează foarte serios activitatea acesteia. Astfel că şeful ANP, chestorul de penitenciare Cătălin Claudiu Bejan (foto jos, Mediafax), scapă şi de această dată de demitere, după scandalul monstru al cărţilor scrise în puşcării. Bejan pare de nemişcat decât în sus pe scara ierarhică în profesia pe care a început-o în 1995 ca ofiţer la Penitenciarul de la Slobozia. După doar doi ani, a ajuns consilier juridic la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, iar în noiembrie 2002 a fost numit la conducerea Penitenciarului de la Poarta Albă (Constanţa). A stat până în 2008 şi s-a întors aici pentru perioada 2010 - 2012. În rest, Bejan a fost numai director în ANP, pe care îl conduce din 2013.

Ministrul Justiţiei şi-a menţinut, astfel, poziţia de a nu lua decizii în situaţii de criză, aşa cum a declarat şi miercuri, când le-a transmis deţinuţilor că nu serveşte nimănui continuarea şi escaladarea tensiunilor. „Îi asigur că lucrăm la identificarea unor soluţii. Există o responsabilitate a întregii societăţi, a Parlamentului, a publicului, care trebuie să fie informat despre ce se întâmplă în penitenciare. Escaladarea tensiunii nu va genera grăbirea măsurilor. Asigur că nu voi adopta nicio măsură sub presiune“, a precizat Prună.

Pe de altă parte, de la preluarea mandatului de ministru al Justiţiei, Raluca Prună a avut câteva ciocniri cu şeful ANP, Cătălin Claudiu Bejan, căruia, în februarie, i-a cerut demisia pentru modul în care a gestionat situaţia „lucrărilor ştiinţifice” din închisori. Bejan, însă, care a primit calificativul „excepţional” din partea fostului ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, „spune că nu înţelege să îşi dea demisia”, a subliniat, în februarie, Prună. La începutul acestei luni, ministrul Justiţie, care a anunţat că în iulie declanşează concursurile pentru posturile de conducere din penitenciare, a declarat, referitor la şeful ANP, că „nu a făcut nimeni intervenţii pentru păstrarea şefului Bejan în fruntea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Ştiu că nu pot să demit pe cineva care are calificativul «excepţional». Anul acesta o să fac propria evaluare”.

Ce riscă revoltaţii?

Închisoarea-VIP de la Poarta Albă a oprit motoarele revoltei pe care mulţi o considerau surprinzătoare în acest mediu. Joi mai protestau aici 2 deţinuţi, care refuzaseră hrana. Scos din regimul de maximă siguranţă şi devenit cu regim semideschis şi deschis, în penitenciarul de aici ajung cei cu pedepse mici de executat. Aceştia se feresc să facă greşeli, pentru a nu le afecta buna purtare ce îi îndreptăţeşte la liberare condiţionată.

„Asta mi se părea cel mai îngrijorător, faptul că deţinuţi dintr-un astfel de regim ajung să protesteze periclitându-şi situaţia. Ei pot fi mutaţi şi pot intra în regimul închis, iar revenirea se face gradual, în timp. Aceia care au încălcat regulile interne vor intra la comisia de cercetare pentru abaterile disciplinare şi vor fi sancţionaţi după regulament. Li se va tăia din drepturi: nu vor mai avea dreptul la vizite, la pachete. Şi cu siguranţă nu vor intra în prima comisie de liberare condiţionată, pentru că abaterea se va contabiliza la dosar“, explică Ştefan Teoroc, liderul de sindicat SNLP.

Angajaţii din penitenciare sunt în stare de alarmă, făcând ture peste ture pentru a nu scăpa situaţia de sub control. „Avem 1 milion de ore suplimentare pe anul 2015, care nu se pot plăti, iar anul acesta stăm la fel de «bine»“, spune Teoroc. 

Pe aceeaşi temă:

Peste 700 de deţinuţi din închisorile din ţară au refuzat să mănânce. Ministrul Justiţiei: Nu era nevoie de aceste incidente. Nu voi lua măsuri sub presiune

Răscoală la Penitenciarul Iaşi. Deţinuţii au ocupat curtea închisorii, au dat foc unei celule şi strigă „Jos comuniştii!“

Revoltă în Penitenciarul Botoşani: deţinuţii s-au urcat pe închisoare şi scandează „Hoţii“. A început intervenţia mascaţilor

Revolta puşcăriaşilor cuprinde penitenciarul VIP de la Poarta Albă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările