Radiografia cazului Caracal, făcută de un specialist în investigaţii criminale. Lanţul de greşeli fatale care au dus la uriaşul eşec în găsirea Alexandrei
0„Adevărul“ a punctat, cu ajutorul unui judiciarist, specialist în investigaţii criminale, cu o experienţă considerabilă, care este lanţul de greşeli fatale în cazul Alexandrei Măceşanu, fata de 15 ani răpită, sechestrată şi violată de Gheorghe Dincă (65 ani) la Caracal.
Alexandra Măceşanu (15 ani) s-a urcat în maşina lui Gheorghe Dincă (65 ani), luată la ocazie, în ziua de 24 iulie, şi a reuşit să sune la 112 de pe telefonul lui Dincă, în lipsa acestuia, a doua zi. De atunci, nu mai avem niciun semn despre existenţa fetei.
Autorităţile s-au bâlbâit îngrozitor în acţiunea de căutare a Alexandrei, tergiversând-o nepermis de mult, iar operatorii de la 112 - fie că erau de la STS, fie că de la Poliţia Olt - au tratat-o inuman, fără s-o creadă şi luând-o „la mişto“, fără să-i ceară informaţii elementare despre semnalmentele făptaşului şi fără să o înveţe ce să facă pentru a menţine legătura cu ei.
Alexandra ar fi putut fi salvată extrem de simplu, prin păstrarea ei la telefon şi prin trimiterea unor echipaje cu sirenele pornite pe cele două străzi principale ale Caracalului (una dintre ele fiind chiar strada lui Dincă, care locuia pe strada Craiovei nr. 169). Fata ar fi auzit sirenele şi i-ar fi direcţionat, după sonor, pe poliţişti exact spre locul unde era ţinută prizonieră. Acum, nu se mai ştie nimic de soarta ei, Dincă declarând că a ucis-o.
Start întârziat
Cronologic vorbind, investigatorul consultat de „Adevărul“ vede o primă greşeală chiar din start. Anunţarea dispariţiei fetei trebuia făcută cât mai devreme, de când ea, plecată de la 9.45 de acasă, nu a mai răspuns la telefon timp de câteva ore. Părinţii au mers la Poliţie la ora 20.00, când au ajuns la concluzia că ceva grav s-a întâmplat. Motivul este simplu şi oarecum cinic: dacă sesizarea era făcută înainte de terminarea programului poliţiştilor (adică ora 16.00), probabil aceştia ar fi primit cu mai multă solicitudine plângerea familiei.
„Aşa aveau mai multe şanse să dea peste un poliţist ceva mai priceput. Şi poate se mişcau lucrurile, ajungeau la o maşină de identificat. Dar poliţiştii au dormit pe ei, asta e clar“, spune judiciaristul, care detaliază mai departe şirul de culpe fără scuză pe care oamenii legii le-au comis.
ZIUA ÎNTÂI
Miercuri, 24 iulie 2019
Prima eroare apare în momentul în care poliţistul de la postul de poliţie din localitatea de domiciliu a minorei îl trimite la plimbare pe tatăl minorei - 24.07.2019, ora 20:30
Era aproximativ ora 20:30, în seara zilei de miercuri, adică aproximativ 10-12 ore de la momentul în care ar fi avut loc răpirea propriu-zisa (trebuie verificat la ce ora a plecat minora în cursul dimineţii).
Poliţistul de la post avea posibilitatea şi trebuia sa aibă capacitatea de a discerne, în funcţie de datele personale ale minorei, antecedente anterioare (alte plecări voluntare de la domiciliu, comportament antisocial etc) precum şi în funcţie de datele comunicate de către părinţi, dacă era vorba despre o plecare voluntară sau minora putea fi victima unei infracţiuni.
Fiind vorba despre o apreciere subiectivă, poliţistul de la post nu trebuia să îşi asume acest risc, trebuia să sesizeze imediat, pe lanţul de comandă existent, producerea evenimentului şi să demareze cercetările necesare.
În cazurile în care sunt sesizate dispariţii de minori, dacă nu există antecedente anterioare privind plecări voluntare de la domiciliu, verificările trebuie să înceapă imediat.
În cursul nopţii - Comunicare Post Poliţie Dobrosloveni cu şef Secţie Poliţie Rurală de pe raza de competenţă
Activitatea aceasta nu are absolut nicio logică, poate fi încadrată cel mult la nivelul unui schimb informal de informaţii, a apărut probabil în contextul în care şeful de la rurală, înainte de a merge la culcare, a luat legătura cu posturile de poliţie de pe raza de competenţă şi s-a interesat de evenimente înregistrate, context în care poliţistul de la post relatează si despre cazul de dispariţie. În mod cert, poliţistul de la post i-a comunicat superiorului său şi că i-a cerut tatălui minorei să revină a doua zi, aspect care a fost agreat de către poliţistul de la secţia rurală – a doua eroare din caz, de data aceasta apărută pe lanţul de comandă.
Gheorghe Dincă Sursa Inquam Photos
ZIUA A DOUA
Joi, 25 iulie 2019
08:00 – părinţii minorei se prezintă la postul de poliţie. Ora indică panica şi disperarea părinţilor, oameni simpli, de la ţară, pentru care cuvântul poliţistului este literă de lege: dacă în seara precedentă i-a trimis acasă, cerându-le să revină a doua zi, asta au făcut, s-au dus acasă şi au revenit a doua zi, la opt dimineaţa, pentru că atunci ştiau ei că „se deschide” la poliţie. Nu m-ar mira, dacă ar fi întrebaţi, să spună că au ajuns la poliţie înainte de ora 08:00 şi că au mai aşteptat acolo, pentru că nu era nimeni în sediu.
Această atitudine trebuie privită în oglindă cu atitudinea poliţistului din seara precedentă, total lipsită de empatie, dezinteresată, plină de păreri preconcepute, cu tentă misogină (e fată, se întoarce ea), pentru a înţelege şi mai exact cât de putred a devenit acest sistem (voi dezvolta la punctul 3)
Ora 9:00 – cercetare la faţa locului dispariţiei, se deplasează poliţişti de la post
A treia eroare, cu multiple încălcări de proceduri de lucru:
- Deplasarea la faţa locului s-a efectuat fără raportarea evenimentului; poliţiştii de la post au apreciat, probabil, că nu este un caz care ar presupune că minora a fost victima unei infracţiuni, dar s-au deplasat totuşi la locuinţa acesteia, pentru cercetarea la faţa locului (speculaţie: părerea mea e că s-au deplasat la locuinţă ca să scape de gura părinţilor, altfel nu mergeau total nepregătiti);
- echipa operativă de cercetare la faţa locului are în componenţă, în cazul dispariţiilor de persoane, în mod obligatoriu, lucrător criminalist, rolul acestuia fiind acela de a ridica de la faţa locului probe biologice sau obiecte purtătoare de probe biologice care să permită identificarea ulterioară, în baza analizelor genetice, a persoanei dispărute;
Ora 10:30 – apel primit de la 0763931765
În timpul cercetării la faţa locului, mama minorei este apelată de o persoană necunoscută, de la postul telefonic 0763931765
Nici măcar în acest moment cei de la post nu realizează că minora este victima unei infracţiuni, aspect susţinut fără dubii de acţiunile lor ulterioare.
Mamei i se comunică de către un bărbat (autor necunoscut) că fata e bine şi că vor pleca în Anglia să facă bani. Acest mesaj era suficient pentru întocmirea unui dosar penal şi demararea cercetărilor pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzute de art.211 C.pen.
Poliţistii de la post au solicitat, la ora 10:30, punerea în urmărire a minorei ca şi persoană dispărută, odată cu raportarea unui eveniment de dispariţie de persoană, continuând ulterior investigaţiile din această perspectivă.
Foarte important de precizat, la acest moment legislaţia nu permite apelarea la metodele speciale de supraveghere sau cercetare prev. la art.138 şi urm. din Codul de procedură penală (în speţă supravegherea tehnică, însemnând interceptări, localizări, filaj) în cazul persoanelor urmărite pe temeiul dispariţiei, ci doar pentru persoanele urmărite în temeiul unul mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei, respectiv pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti de internare etc. (sediul materiei – art.521 Cod procedură penală, sunt detaliate persoanele şi activităţile ce se pot desfăşura).
Însă, în cazul în care poliţiştii de la post s-ar fi sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, ar fi fost posibile dispunerea unor măsuri de supraveghere tehnică, în special cu privire la postul telefonic de pe care a fost apelată mama minorei, dar şi cu privire la postul telefonic aparţinând minorei.
Ce s-ar fi putut face:
- pentru telefonul minorei: solicitare listing apeluri telefonice (textual „obţinere date prelucrate de operatorii de telefonie mobilă”): se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic al minorei, de la momentul plecării de la domiciliu, urmând a se analiza dacă au sau nu relevanţă în cauză; se obţinea seria IMEI a terminalului mobil în care se află /s-a aflat introdusă cartela SIM utilizată de minoră; dispunerea interceptării convorbirilor şi comunicărilor telefonice ce urmau a fi efectuate de la şi către postul telefonic şi terminalul mobil utilizat de minoră, eventual de la şi către terminalul/terminalele mobile împreună cu care a mai fost folosită cartela SIM aparţinând minorei ulterior momentului la care aceasta a plecat de-acasă; localizarea de precizie, prin utilizarea tehnicii operative din dotarea Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, în eventualitatea în care cartela SIM sau terminalul mobil respectiv ar mai fi fost folosit ulterior pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări electronice la distanţă;
- solicitare listing apeluri telefonice (textual „obţinere date prelucrate de operatorii de telefonie mobilă”): se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic al minorei, de la momentul plecării de la domiciliu, urmând a se analiza dacă au sau nu relevanţă în cauză; se obţinea seria IMEI a terminalului mobil în care se află /s-a aflat introdusă cartela SIM utilizată de minoră;
- se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic al minorei, de la momentul plecării de la domiciliu, urmând a se analiza dacă au sau nu relevanţă în cauză;
- se obţinea seria IMEI a terminalului mobil în care se află /s-a aflat introdusă cartela SIM utilizată de minoră;
- dispunerea interceptării convorbirilor şi comunicărilor telefonice ce urmau a fi efectuate de la şi către postul telefonic şi terminalul mobil utilizat de minoră, eventual de la şi către terminalul/terminalele mobile împreună cu care a mai fost folosită cartela SIM aparţinând minorei ulterior momentului la care aceasta a plecat de-acasă;
- localizarea de precizie, prin utilizarea tehnicii operative din dotarea Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, în eventualitatea în care cartela SIM sau terminalul mobil respectiv ar mai fi fost folosit ulterior pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări electronice la distanţă;
- pentru postul telefonic de la care a fost apelată mama victimei: solicitare listing apeluri telefonice (textual „obţinere date prelucrate de operatorii de telefonie mobilă”): se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic în cauză, pentru perioada maximă în care aceste date sunt păstrate; ulterior, prin analizarea acestor date de către structurile de analiză a informaţiilor (fiecare IPJ are câte o unitate de analiză a informaţiilor), s-ar fi putut obţine date care să conducă la identificarea utilizatorului acelui post telefonic, respectiv: datele de identitate ale titularului cartelei SIM (dacă era un serviciu postpaid); date de localizare primară (releele de telecomunicaţii) folosite cel mai frecvent pentru efectuarea de convorbiri sau comunicări; date privind identitatea titularilor posturilor telefonice contactate frecvent de către utilizator – dacă acel post telefonic era folosit în mod curent pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări, era imposibil ca printre persoanele contactate să nu existe cineva din Caracal care să nu cunoască cui aparţine acel post telefonic; se obţinea seria IMEI a terminalului/terminalelor mobile în care se aflat /s-a aflat introdusă cartela SIM având numărul de apel în cauză; dispunerea interceptării convorbirilor şi comunicărilor telefonice ce urmau a fi efectuate de la şi către postul telefonic şi toate terminalele mobile împreună cu care a fost folosită acea cartelă SIM,; localizarea de precizie, prin utilizarea tehnicii operative din dotarea Direcţiei de Operaţiuni Speciale (DOS) din cadrul IGPR, în eventualitatea în care cartela SIM sau terminalul/terminalele mobil respective ar mai fi fost folosit ulterior pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări electronice la distanţă;
- solicitare listing apeluri telefonice (textual „obţinere date prelucrate de operatorii de telefonie mobilă”): se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic în cauză, pentru perioada maximă în care aceste date sunt păstrate; ulterior, prin analizarea acestor date de către structurile de analiză a informaţiilor (fiecare IPJ are câte o unitate de analiză a informaţiilor), s-ar fi putut obţine date care să conducă la identificarea utilizatorului acelui post telefonic, respectiv: datele de identitate ale titularului cartelei SIM (dacă era un serviciu postpaid); date de localizare primară (releele de telecomunicaţii) folosite cel mai frecvent pentru efectuarea de convorbiri sau comunicări; date privind identitatea titularilor posturilor telefonice contactate frecvent de către utilizator – dacă acel post telefonic era folosit în mod curent pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări, era imposibil ca printre persoanele contactate să nu existe cineva din Caracal care să nu cunoască cui aparţine acel post telefonic; se obţinea seria IMEI a terminalului/terminalelor mobile în care se aflat /s-a aflat introdusă cartela SIM având numărul de apel în cauză;
- se identificau astfel convorbirile şi comunicările telefonice efectuate de la şi către postul telefonic în cauză, pentru perioada maximă în care aceste date sunt păstrate; ulterior, prin analizarea acestor date de către structurile de analiză a informaţiilor (fiecare IPJ are câte o unitate de analiză a informaţiilor), s-ar fi putut obţine date care să conducă la identificarea utilizatorului acelui post telefonic, respectiv:
- datele de identitate ale titularului cartelei SIM (dacă era un serviciu postpaid);
- date de localizare primară (releele de telecomunicaţii) folosite cel mai frecvent pentru efectuarea de convorbiri sau comunicări;
- date privind identitatea titularilor posturilor telefonice contactate frecvent de către utilizator – dacă acel post telefonic era folosit în mod curent pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări, era imposibil ca printre persoanele contactate să nu existe cineva din Caracal care să nu cunoască cui aparţine acel post telefonic;
- se obţinea seria IMEI a terminalului/terminalelor mobile în care se aflat /s-a aflat introdusă cartela SIM având numărul de apel în cauză;
- dispunerea interceptării convorbirilor şi comunicărilor telefonice ce urmau a fi efectuate de la şi către postul telefonic şi toate terminalele mobile împreună cu care a fost folosită acea cartelă SIM,;
- localizarea de precizie, prin utilizarea tehnicii operative din dotarea Direcţiei de Operaţiuni Speciale (DOS) din cadrul IGPR, în eventualitatea în care cartela SIM sau terminalul/terminalele mobil respective ar mai fi fost folosit ulterior pentru efectuarea de convorbiri şi comunicări electronice la distanţă;
„Este posibil ca niciuna dintre aceste metode de cercetare să nu fi dat nici un rezultat. Dar la fel de posibil, şi cu un grad de probabilitate foarte mare, este ca cel puţin una dintre ele să fi dat rezultate, poate mai rapide decât orice alte metode de cercetare sau investigare folosite în acest caz. De remarcat că DOS a reuşit să-l localizeze pe Dincă la ora 22.30, ceea ce înseamnă că telefonul lui a funcţionat. Deci anchetatorii nu mai aveau nevoie de mandat pentru a intra în domiciliul acestuia.
Este, de asemenea, evident, că poliţiştii de la postul Dobrosloveni nu ar fi putut să desfăşoare tot acest complex de activităţi singuri, dar cei de la post ar fi avut un singur lucru de făcut în mod corect, şi anume identificarea corectă a situaţiei şi încadrarea juridică corectă a acesteia.
Ulterior, prin raportare pe structura ierarhică, în cercetări ar fi fost implicate suficiente forţe care să fie capabile să acopere întregul volum de activităţi impuse de un asemenea caz, mai ales că, în cazul infracţiunilor de trafic de minori, competenţa de cercetare şi investigare revenea structurii teritoriale a DIICOT.
Nu trebuie să uităm şi nici să ignorăm faptul că poliţiştii din Olt au început cercetările în acest caz, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate, numai după recepţionarea acelor apeluri de urgenţă ale minorei, cel mai probabil dacă acele apeluri nu ar fi existat, şi astăzi cazul ar fi fost tratat ca o simplă dispariţie de la domiciliu.
Ora 10:30 – anunţare eveniment şi solicitare urmărire, post către Pol Caracal, ca dispariţie minor
Ora 10:35 – anunţare eveniment şi solicitare urmărire Pol Caracal către IPJ Olt, ca dispariţie minor
Ora 10:48 – poliţiştii de la Postul Dobrosloveni cer sprijin Poliţiei Caracal pentru ridicare imagini Lidl Caracal, se revine cu apel la ora 10:54 – către şeful Biroului de Investigaţii Criminale Caracal pentru sprijin de ridicare de imagini de la Lidl Caracal.
Insistenţa repetată pentru sprijin din partea structurii din cadrul Poliţiei Caracal, pentru acordarea de sprijin în investigaţii, dovedeşte dincolo de orice dubiu indiferenţa şi lejeritatea cu care a fost tratat acest caz (suntem anterior momentului primului apel efectuat de Alexandra la 112).
Se constată deficienţe grave pe actul de comandă şi pe fluxul informaţional, lipseşte total implicarea poliţiştilor de la structura de poliţie rurală care aronda postul de poliţie respectiv, de asemenea lipseşte relaţionarea şi actul de comandă al şefului Poliţiei Caracal, singurul în măsură să dispună angrenarea unor efective suplimentare care să vină în sprijinul poliţiştilor de la post“, explică specialistul în investigaţii.
11:04 – La Dispeceratul IPJ Olt se primeşte raportul de eveniment
Poliţiştii de la post s-au întors la sediul postului de poliţie, probabil imediat după ce mama minorei a primit discutat la telefon cu bărbatul necunoscut, au întocmit în mod formal un raport de eveniment pe care ulterior, l-au comunicat, tot în mod formal, către Dispeceratul IPJ OLT.
ATENŢIE, suntem cu 1 minut înainte de primul apel al minorei la 112!
11:05 – primul apel la 112, de la nr. 0759660526, până la redirecţionarea către dispeceratul IPJ Olt, apelul s-a întrerupt
11:07 – STS Olt a apelat nr. anterior şi transferă apelul către compartimentul 112 la Dispeceratul IPJ Olt, ulterior direcţionare către Poliţia Caracal
În cursul acestui apel, minora oferă indicaţii cu privire la locul în care se află şi descrie ceea ce vede, menţionează cartierul BOLD şi digul…
Nu este clar dacă poliţistul care a preluat apelul 112 a comunicat aceste informaţii către dispeceratul Poliţiei Caracal, nu este clar dacă poliţistul a înţeles ceva din ceea ce spunea minora, este evident că a tratat cazul ca pe o glumă sau nu i-a dat importanţa cuvenită.
Important de reţinut: compartimentul 112 din cadrul IPJ OLT funcţionează în aceeaşi locaţie cu dispeceratul IPJ OLT (aşa ar trebui să fie în mod normal). Cu câteva minute anterior acestui apel, în dispeceratul IPJ OLT s-a transmis raportul de eveniment privind dispariţia, în care este menţionat în mod cert numele minorei dispărute.
De altfel, anterior – ora 10:35, Poliţia Caracal trimisese către IPJ Olt, o solicitare de urmărire pentru minora Măceşanu Alexandra, ca persoană dispărută. În cuprinsul convorbirilor cu minora, prin serviciul 112, minora a specificat cum se numeşte. A existat deci o evidentă lipsă de coordonare şi comunicare între lucrătorul 112 şi colegii din dispeceratul IPJ Olt, cu privire la evenimentul produs şi anunţat anterior, respectiv datele rezultate din apelul 112.
Atât lucrătorii din dispecerat, cât şi lucrătorul de la 112 s-au mulţumit şi s-au rezumat să joace rolul unei simple centraliste, fără să fie măcar interesaţi să realizeze un minim de conexiuni - evidente, de altfel, pentru oricine.
Se pierd astfel minute importante, iar când minora revine cu un nou apel către poliţie, prin sistemul 112, aceasta a fost transferată către Poliţia Caracal, dar nu se mai reiau informaţiile transmise anterior (cartierul Bold, digul), aceste info nefiind comunicate nici de către lucrătorul 112 către ceilalţi colegi din dispecerat sau către dispeceratul Poliţiei Caracal.
„În baza noilor date comunicate de minoră, fără să aibă cunoştinţă de celelalte date comunicate anterior, dispecerul Poliţiei Caracal direcţionează o patrulă pedestră să verifice o adresă situată la bloc, deşi minora afirmase anterior că se află într-o casă, la curte.
Lucrătorul 112 din cadrul IPJ Olt este evident depăşit de situaţie, nu ştie cum să o gestioneze şi o pasează, nu accesează aplicaţia care permitea localizarea primară a apelului (se pare că nu ştia să o folosească), nu sprijină Poliţia Caracal sub nicio formă. Categoric trebuia ţinută în telefon cu orice preţ. Şi sunatul înapoi al poliţiştilor este foarte posibil să-i fi pus capăt vieţii.
De obicei, la serviciul de 112 al Poliţiei sunt retrogradaţi cei care au sancţiuni la activ, care sunt mai slab pregătiţi şi pe care nu vrei să-i dai afară. O tură de 24 ore este teribilă, nimeni nu poate da randament 24 ore. Dar asta nu-i scuză, fata a sunat în primele ore ale turei, la 11.00. Deci nu ai nicio scuză să fii atât de plictisit, nu erai după 20 ore de muncă.
Toate aceste erori generează ulterior o intervenţie haotică, la „ghici“, care durează peste o oră şi 15 minute, conform raportului prezentat de MAI, până la ora 12:30, când un poliţist de la Serviciul de Investigaţii Criminale OLT, solicită prin 112, la STS, o triangulare, geolocalizare (localizare primară, date disponibile încă de la primul apel la 112,ora 11:04).
Şeful Poliţiei Caracal este anunţat prima dată despre eveniment la ora 11:45 – la aproximativ 24 ore de la dispariţia efectivă, la aproximativ 14 ore şi jumătate de la momentul în care tatăl minorei a sesizat pentru prima dată poliţia, la aproximativ 3 ore şi 15 min de când mama minorei fusese contactată telefonic de către un bărbat necunoscut, care a afirmat că va pleca cu minora în Anglia, la aproximativ 40 minute după primul apel la 112 al minorei.
Nepermis de mult!! Erori majore în lanţul de comandă, multiple încălcări ale procedurilor de lucru privind raportarea evenimentelor, cercetarea la faţa locului, cercetarea evenimentelor privind persoane dispărute, evidenţa şi circuitul dosarelor penale.
Ulterior, şeful Poliţiei Caracal dispune constituirea de echipe operative şi demarează investigaţii, concomitent cu desfăşurarea altor activităţi de urmărire penală (vizionare camere etc)
Ora 15:13 – Prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Caracal solicită înregistrarea cu număr unic a dosarului de urmărire penală
Ora 15:30 – este înregistrat cu număr unic dosarul de urmărire penală, este desemnat procuror de caz.
Aceasta informaţie presupune că până la acel moment poliţiştii ar fi desfăşurat activităţile fără să implice unitatea de parchet, deci în niciun caz nu au desfăşurat activităţi de urmărire penală care presupun utilizarea metodelor speciale de cercetare, cum ar fi supravegherea tehnică.
La ora 16:00, efectivele din teren se retrag la sediul Poliţiei Caracal, pentru o analiză de caz, la care nu participă nicio persoană din comanda IPJ Caracal, ci doar şeful SIC.
Cel mai probabil, ulterior acestui moment sunt dispuse primele măsuri de supraveghere tehnică în cauză, aproximativ ora 16:30-17:00.
Revenind la ora 10:30 – momentul în care mama minorei este contactată telefonic de bărbatul AN, dacă încă de la acel moment s-ar fi efectuat demersuri pentru dispunerea supravegherii tehnice, cel mai probabil, folosind procedura de urgenţă permisă de Codul de procedură penală, într-un interval de maxim 2-3 ore (orele 12:30 – 13:00), ordonanţa procurorului prin care autoriza interceptarea şi localizarea ar fi fost deja pusă în executare şi ar fi fost disponibile primele date, s-ar fi stabilit dacă vreunul dintre cele două posturi telefonice ar fi fost active sau nu, s-ar fi putut analiza primele date rezultate din listingurile telefonice (ar fi putut fi obţinute într-un interval de cca 1-2 ore de la momentul în care ordonanţa procurorului ar fi fost pusă în executare, funcţie de operatorul de telefonie), aspecte care ar fi putut aduce claritate şi eficienţă anchetei.
Mai mult, dacă decizia emiterii mandatelor de supraveghere tehnică ar fi fost luată încă de la ora 10:30 sau imediat după acel moment, echipamentele DOS necesare localizării de precizie ar fi ajuns la Caracal într-un interval de 2-3 ore de la momentul emiterii ordonanţei procurorului, şi nu la ora 22:00 seara, aşa cum se pare că s-a întâmplat.
Este foarte important de unde a luat Dincă numărul de telefon al mamei. E clar, din telefonul Alexandrei. Deci acel telefon a funcţionat la un moment dat, putea fi localizat“, spune anchetatorul.
Când devine inuman omul legii
„Adevărul“ a întrebat specialistul din Poliţie de ce dispare umanitatea tocmai din oamenii legii, care au misiunea de a apăra şi de a salva persoanele aflate în nevoie. Când dispare empatia şi dorinţa de a veni în ajutorul oamenilor care sunt puşi în situaţii critice? Poţi să fii „în sistem“ şi fără să fii dur şi respingător.
Cum ajunge un poliţist sau un procuror sau un operator STS să trateze cu suspiciune tocmai victimele unor infracţiuni şi pe familiile acestora, protejând în acelaşi timp făptuitorii? Este sentimentul că sunt mici („eu sunt o rotiţă din sistem, alţii fac legea, atunci mă comport aspru şi brutal să nu se prindă ăştia că sunt prost şi neputincios“) sau că sunt mari („nu mă atinge nimeni, am spate“)? De ce te faci că nu vezi amănunte evidente şi nu faci conexiuni elementare?
„Poliţia s-a deprofesionalizat, ’ajutată’ şi de valurile de pensionări făcute în decursul ultimilor ani, menite să slăbească puterea întregului sistem. Majoritatea poliţiştilor au devenit blazaţi, nu se mai implică în activităţile curente mai mult decât este necesar, pentru a mai bifa încă o zi de muncă. Nu mai dau dovadă de empatie faţă de oamenii cu care intră în contact, au uitat că principalul lor rol este acela de a sprijini şi servi comunitatea din care fac parte. Întregul organism al Poliţiei Române este unul putred la momentul actual, pe fondul corupţiei generalizate, interne şi externe, care a cuprins întreg sistemul, aproape nimic nu mai este funcţional. Procedurile sunt încălcate dacă interesul o cere. Pentru că datoriile trebuie plătite, nu-i aşa?
În tot acest sistem există şi foarte mulţi poliţişti care nu fac parte din nicio schemă de interes, care nu au luat parte niciodată la niciun astfel de combinaţie, care nu au avut niciodată niciun altfel de beneficiu în afara celor care li se cuveneau ca urmare a muncii prestate. Dar şi acei poliţişti la un moment dat obosesc, şi fac un pas în spate. Preferă se ocupe numai de bucăţica lor, devin la rândul lor blazaţi, interesaţi numai în a-şi prezerva funcţia şi locul de muncă, pentru că nu-şi permit să renunţe. Nici nu-şi permit să vorbească, pentru că există nenumărate elemente de presiune ce pot fi folosite împotriva lor. Şi la care un exponent al unui sistem corupt nu s-ar sfii să apeleze, daca ar fi necesar.
De ce credeţi că şeful BIC nu a anunţat şeful Poliţiei Caracal decât după 40 minute de la momentul în care a fost sesizat despre producerea unui eveniment atât de grav? Să presupunem că printre poliţiştii care au luat contact cu cazul Alexandrei, în primele ore, până la sosirea ulterioare a forţelor de sprijin de la nivel judeţean, ar fi fost măcar unul care să fi întrezărit oportunitatea şi să fi înţeles ce avantaje i-ar fi adus exploatarea operativă a acelui telefon primit de mama minorei, la ora 10:30. Sincer, mă îndoiesc că a existat, dar să presupunem că da.
De ce nu a acţionat? Pentru că acea procedură ar fi necesitat un volum extrem de mare de muncă, într-un interval extrem de mic de timp, ar fi fost un adevărat test de rezistenţă la stress şi muncă sub presiune.
Poliţiştii au bâjbâit, efectiv, in lipsa unei minţi luminate, care să coordoneze activitatea informativ-operativă şi de cercetare. Este inadmisibil ca după atâtea zile să nu ai un răspuns clar, bazat pe probe obiective: este vie sau moartă?
Dacă Alexandra nu avea cum să sune la 112, probabil cazul ei ar fi fost o copie trasă la indigo cu cel al Luizei. Din tot ce a ieşit în presă răzbate incompetenţa şi nepăsarea autorităţilor. Nu ştiu ce să spun despre Luiza, dar Alexandra este moartă, a fost omorâtă în acea casă, în intervalul imediat următor apelului la 112. Sper din tot sufletul să mă înşel“, declară judiciaristul.
Motivele pentru care Dincă ar putea avea un complice
Investigatorul spune despre Gheorghe Dincă că este un psihopat, probabil cu grave deficienţe de percepţie a realităţii. „Evident că a fost bătut crunt în momentele ulterioare percheziţiei şi din acest motiv este speriat. A fost adus la stadiul în care spune orice, numai să nu mai fie supus presiunii psihice şi eventual a agresiunii fizice, practic spune tot ceea ce vor anchetatorii să spună, nu anchetatorii actuali, ci cei iniţiali“, precizează acesta.
„Nu există niciun element obiectiv care sa îl lege de dispariţia Luizei, cu excepţia modului de operare (atenţie, este unul bănuit, prin analogie) şi a maşinii suspecte din acel caz. O greşeală tactică în anchetă (a câta, oare?!?) a fost aceea că, în loc să se concentreze exclusiv pe cazul Alexandrei, în prima fază, anchetatorii au apăsat pedala şi cu Luiza. Repet, cred că a fost bătut crunt, iar un psihotic cum e el nu îşi doreşte nimic altceva decât să îţi regăsească singurătatea şi liniştea în care trăia anterior. În momentul de faţă, nu aş pune bază pe nimic din ce spune Dincă, dacă nu se coroborează cu alte mijloace de probă“, arată anchetatorul.
Dincă ar putea ascunde un complice, pentru că sunt extrem de rare cazurile de răpire în vederea exploatării sexuale, de către o persoană atât de în vârstă precum Dincă. „Nu am auzit vorbindu-se despre această ipoteză, în afara celei legate de reţeaua de trafic de persoane, în care eu nu cred. Dacă în acea locuinţă sau în maşina lui Dincă au fost identificate probe biologice ale unui alt bărbat, ar trebui extins cercul de suspecţi şi luat în calcul un alt complice, care să fie beneficiarul real al exploatării sexuale. În mod firesc, dacă Dincă ar fi luat-o pentru el, ar fi trebuit să o omoare încă din prima seară. Ar fi violat-o şi ar fi omorât-o încă de la primele momente după ce ar fi abuzat-o sexual“, explică investigatorul.
Gheorghe Dincă zâmbind mefistofelic Sursa Inquam Photos
În opinia sa, Dincă nu poate fi încadrat la profil ca agresor sexual.
„Dar existenţa unui complice ar explica multe aspecte care pentru mine sunt în zona gri acum:
- Nu ar fi plecat de-acasă şi nu ar fi lăsat-o singură într-o încăpere în care se aflau şi telefoane mobile, chiar legată fiind;
- Fata spune în primul sau al doilea apel „a venit”, semn ca a auzit/văzut ceva prin curte;
- Fata spune că în curte se afla un autoturism gri, şi ca Dincă ar fi plecat pe jos, dar în imagini difuzate în media, provenind de la camere de supraveghere, apare Dincă cu autoturismul;
- Fata spune că Dincă s-a dus la farmacie să ii ia o cremă pt rănile de la mâini, semn că Dincă vroia să o păstreze în viaţă şi sănătoasă;
- Existenţa unui complice ar explica rapiditatea cu care s-a descotorosit de cadravru;
- Existenţa unui complice ar explica de ce nu ştie exact unde a fost aruncat cadavrul Luizei, presupunând că tot el a răpit-o.
Pentru asta, aş căuta în anturajul lui Dincă un complice bărbat, vârstă medie, cu probleme psihice, eventual chiar retard mintal, aflat în imposibilitatea de a-şi exprima sexualitatea în mod liber.
La fel de bine, aş căuta în anturajul lui Dincă o persoană care se sustrage executării unui mandat de arestare/executare a pedepsei, nu neapărat cetăţean român, ţinând cont de experienţa lui din Italia“, indică specialistul în investigaţie criminală judiciară.
Pe aceeaşi temă:
Ideea extrem de simplă prin care Alexandra putea fi găsită atunci când a sunat la 112
Se încarcă comentariile...
