Puşcăriada României: protest spontan sau răscoală premeditată? „Este o ofensivă mediatică foarte puternică pe tema amnistiei şi graţierii“
0Un val de revoltă a deţinuţilor a dat peste cap, în ultimele două zile, activitatea în zece penitenciare din România, printre care şi unele de maximă siguranţă. În timp ce puşcăriaşii au strigat, de pe acoperişul închisorilor, „Libertate!“ şi „Hoţii!“, mai mulţi specialişti contactaţi de „Adevărul“ iau în calcul şi o dirijare din exterior a protestelor.
Revolta deţinuţilor a cuprins, ieri, şi alte penitenciare din ţară, după scânteia de luni de la Iaşi. Puşcăriaşii închişi la Poarta Albă (Constanţa) şi în penitenciarele din Botoşani, Oradea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Vaslui, Brăila, Bistriţa, Tulcea au protestat faţă de condiţiile din închisori, fie refuzând hrana, fie lovind gratiile, făcând scandal şi urcându-se pe acoperişul închisorilor.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a precizat, miercuri, că, pe parcursul a 48 ore, şi-au exprimat nemulţumirile deţinuţi din opt penitenciare, dintre cele 45 unităţi de detenţie. Ulterior acestui anunţ, au apărut proteste şi la penitenciarele din Bistriţa şi Tulcea.
„Principalele aspecte semnalate de cei închişi vizează îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, precum: supraaglomerare, participarea la activităţi lucrative şi educative, programul TV, serviciile medicale, micşorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea şi termenele stabilite de comisia pentru liberare condiţionată“, a transmis ANP, care s-a declarat mai îngrijorată de refuzul de hrană a celor închişi decât de violenţe, „având în vedere implicaţiile medicale, accentuate şi de perioada caniculară“.
Prună: „Nu voi adopta nicio măsură sub presiune”
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a făcut, ieri, o declaraţie de presă referitoare la evenimentele din închisori, subliniind că ştie în detaliu problemele din penitenciare care nu sunt „de ieri, ci de 20 de ani“. „Mi-am preluat mandatul şi, din noiembrie anul trecut, am revizitat numeroase penitenciare, cu speranţa că voi găsi o situaţie mai bună. Nu a fost cazul. Am intrat în camerele lor, am vorbit cu ei, ştiu nemijlocit care sunt problemele lor. Sistemul este precar. Sunt necesare măsuri imediate care să rezolve supraaglomerarea, să rezolve chestiuni stabilite prin norme cu privire la hrană, accesul la muncă, asistenţa medicală şi reintegrarea socială a acestora“, a spus Prună.
Ministrul Justiţiei le-a transmis, însă, deţinuţilor că „nu serveşte nimănui continuarea şi escaladarea tensiunilor. Îi asigur că lucrăm la identificarea unor soluţii. Există o responsabilitate a întregii societăţi, a Parlamentului, a publicului, care trebuie să fie informat despre ce se întâmplă în penitenciare. Escaladarea tensiunii nu va genera grăbirea măsurilor. Asigur că nu voi adopta nicio măsură sub presiune“.
Raluca Prună a mai precizat că este nevoie de luarea unor măsuri, dar nu a unor „măsuri grăbite“, susţinând că se impune consultarea societăţii pentru găsirea celor mai bune soluţii: „Mai putem aştepta două luni pentru a consulta societatea. Îi rog pe deţinuţi să aibă răbdare să facem consultarea privind un pachet de măsuri care, în toamnă, vor fi tratate în Parlament“.
Pe de altă parte, luna trecută, Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au anunţat aprobarea „Planului de Acţiune Sectorial pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Detenţie“, iar printre măsurile anunţate pentru rezolvarea problemelor din închisori se află: accesul la muncă, la servicii medicale de calitate şi reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, adică ceea ce cer şi deţinuţii.
„VIP-urile au alimentat starea de tensiune“
Mişcarea de revoltă a deţinuţilor are o amploare fără precedent în România ultimilor ani. Vâlvătaia protestelor se propagă ca şi cum ar urma un fitil nevăzut. Că închisoarea este mediul în care nu-ţi doreşti să ajungi, nici măcar în vizită, se ştia. A devenit de nesuportat, însă, de când politicienii şi oamenii de afaceri au început să-i calce pragul tot mai des, în ultimii ani, pe rând sau în grup. Atunci au devenit mai-marii ţării conştienţi de „condiţiile inumane“ din arest şi din închisori. Gabriel Bivolaru, Adrian Năstase, Elena Udrea, Radu Mazăre, Monica Iacob-Ridzi, George Copos, Dan Voiculescu, cei trei Becali, Gică Popescu, Maricel Păcuraru, Cristian Borcea, dar şi alte „nume grele“ au experimentat, zile şi nopţi, viaţa după gratii, unii dintre ei cerându-se de urgenţă afară pentru că nu suportă regimul de detenţie.
Magistratul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), admite că penitenciarele nerenovate precum cele din Vestul ţării sunt mai degrabă lagăre de detenţie: „Spaţiul de detenţie trebuie să asigure respectarea demnităţii umane, unde deţinutul să reflecteze asupra faptei comise şi să-şi îndrepte conduita. Penitenciarele nu trebuie să fie hoteluri, dar nici lagăre. Şi totuşi, lipsa perspectivei îi face pe deţinuţi să se întoarcă aici, rata recidivei este de 75% în România. Ţara noastră nu investeşte în prevenţie, ci doar în represiune şi nu ajută la reinserţia socială, la reintegrare. Sunt oameni care au fost părăsiţi de familii, care nu au case şi nu reuşesc să se angajeze nicăieri pentru că li se cere cazierul. Astfel că ei aleg să se întoarcă după gratii, iar penitenciarul devine unitate de asistenţă socială. De ce să deschidem noi penitenciare? Nu mai bine nu închidem şcoli şi spitale? Pentru că atunci când închizi o şcoală, deschizi un penitenciar“, a declarat Danileţ, pentru „Adevărul“.
Judecătorul CSM remarcă vulnerabilitatea României la CEDO, care acordă pedepse ţării în cazul unor deţinuţi care s-au plâns de regim: „Sunt oameni care văd duşul prima oară la penitenciar. Şi totuşi, un astfel de om, venit de la ţară, câştigă la CEDO împotriva României pentru condiţiile improprii de detenţie. În ultimii 2-3 ani a fost o serie de plângeri la CEDO împotriva României. VIP-urile au alimentat starea de tensiune. Nu avem penitenciare ca în Austria sau Norvegia, dar puterea mediatică şi sprijinul pe care-l au de la televiziuni conduse chiar de ei au escaladat problema. Dar România este prea săracă totuşi ca să-şi permită lux în penitenciare“.
„O ofensivă mediatică puternică pe tema amnistiei şi graţierii“
Maria Nicoleta Andreescu, directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a declarat, pentru „Adevărul“, că „problema condiţiilor de detenţie este una reală şi foarte gravă, însă s-a inflamat foarte mult subiectul amnistiei şi graţierii în ultimele luni“. Directoarea APADOR-CH mai spune că Ministerul Justiţiei a început să deruleze, pe bună dreptate, nişte acţiuni legate de obligaţiile statului român pe tema condiţiilor de detenţie - care sunt pe cale să ajungă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Însă toate acestea au fost urmate de „o ofensivă mediatică foarte puternică pe tema amnistiei şi graţierii, iar deţinuţilor li s-au creat aşteptări care au fost alimentate de anumite canale media“, a mai adăugat Maria Nicoleta Andreescu.
De mai bine de o săptămână, cei de la APADOR-CH au început să primească cereri din partea familiilor deţinuţilor să sprijine amnistia şi graţierea, însă directoarea spune că astfel de măsuri dau rezultate doar pe termen scurt. „Amnistia şi graţierea colectivă nu sunt soluţii, problema fiind una cronică, sistemică, necesită o abordare pe termen lung“. În ceea ce priveşte fenomenul revoltelor care au izbucnit de două zile în mai multe penitenciare din România, Maria Nicoleta Andreescu speră ca protestele să nu ajungă la violenţe fizice şi crede că modificările legislative făcute sub presiune, în general, nu pot fi de bun augur.
„Salvarea personalităţilor neamului ajunse «abuziv» în detenţie“
Penitenciarul Poarta Albă din judeţul Constanţa a căpătat denumirea de „puşcărie VIP“ pentru că aici şi-au ispăşit pedeapsa pentru corupţie diverse personaje publice, precum Becali sau Borcea. Ei şi-au făcut buletin de Constanţa pentru a fi siguri că sunt încarceraţi la Poarta Albă. Marele avantaj al penitenciarului este că are o secţie exterioară la Valu lui Traian, cu grădină şi spaţiu suficient pentru plimbare şi alte activităţi. În scurt timp după încarcerarea VIP-urilor, a început să apară tabloul relaxant al detenţiei: camere bune, curăţenie, linişte, televizoare performante, telefon la discreţie, vizite peste program, mâncare pe alese adusă de acasă. „E ca în tabără“, a descris un apropiat al acestora atmosfera din detenţie.
„De la Gigi Becali a început nebunia, care s-a prins că aici avem condiţii mai bune. Poarta Albă are o curte îngrijită, cu grădină şi flori, nu este construit pe înălţime cum sunt celelalte penitenciare, unde locul de plimbare este o cuşcă de beton de pe acoperiş. Deţinuţii-VIP sunt veniţi cu ordin de sus, nu noi îi protejăm, uitaţi-vă la legile care se dau. Sistemul penitenciar nu a fost niciodată pregătit pentru aceşti deţinuţi-VIP“, a povestit un agent de la Poarta Albă, pentru „Adevărul“.
„Exista o tensiune care s-a descătuşat într-un loc unde probabil condiţiile au fost mai severe, apoi s-a extins în locurile unde exista deja predispoziţie pentru revoltă. Ce se întâmplă este în nota Strategiei Naţionale Anticorupţie a Ministerului Justiţiei, în care accentul trebuie să cadă pe prevenţie. Pentru că este clar că s-a atins un prag în care condiţiile din penitenciare - de cazare, de asistenţă medicală - nu mai pot respecta standardele internaţionale“, este opinia profesorului Daniel David, cercetător în psihologie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Senol Zevri a cunoscut din interior situaţia de la Poarta Albă. Activist cunoscut pentru poziţia anti-Mazăre (Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei) manifestată încă din anii 2000, intrat în politică şi ajuns director la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa, Zevri a fost închis pentru o luare de mită. A fost liberat recent, după un an şi nouă luni în Penitenciarul Poarta Albă. „Situaţia din Poarta Albă era incomparabil mai bună decât în alte penitenciare şi, totuşi, şi aici au izbucnit revolte. Acest fapt ar trebui să constituie un prilej de adâncă reflecţie. Pentru că aici ajung deţinuţii cu pedepse, de maximum trei ani, care nu ar face niciun pas greşit pentru a-şi risca liberarea condiţionată şi a-şi spori pedeapsa“, consideră Zevri. El sesizează paradoxul românesc: în timp ce majoritatea covârşitoare a românilor are o atitudine negativă faţă de deţinuţi, tot ei votează să le fie primar o persoană acuzată de diverse fapte infracţionale.
Trecut prin penitenciarul-VIP, Senol Zevri a putut compara exact condiţiile de detenţie de care beneficiau deţinuţii cu ştaif faţă de restul lumii. „Când au intrat VIP-urile în închisoare, asta a trezit şi atenţia politicienilor, a reprezentanţilor statului şi a mediei asupra situaţiei din penitenciare. Nu viaţa grea a puşcăriaşilor i-a mânat pe ei la luptă, ci nevoia disperată de a-i salva pe cei puţini, marile personalităţi ale neamului ajunse «abuziv» în detenţie. Clamarea demnităţii umane a celor din închisori, apelul la marile valori umaniste, revendicarea hotărârilor CEDO şi principiilor europene au devenit instrumente pe care anumite televiziuni la folosesc nu pentru că ar crede cu adevărat în ele, ci pentru că au anumite «obligaţii» faţă de diverşi prieteni, dacă nu de-a dreptul patroni. Iar această propagandă continuă, această manipulare, de fapt, a fost scânteia care a aprins nemulţumirile din penitenciare şi a dus la actualele revolte“, încheie Zevri.
„Graţiere, da, pentru faptele minore“
Având fratele în puşcărie, tot la Poarta Albă, Traian Băsescu s-a abţinut, ieri, de la comentarii, după ce, în ultima perioadă, fostul preşedinte a avut mai multe declaraţii publice în care vorbea despre situaţia grea a celor închişi. „Văzând care este evoluţia în penitenciare, nu aş vrea să am nicio intervenţie, cel puţin în momentul acesta, pentru că orice spui va fi folosit atât de oamenii de bună-credinţă, dar şi de pleava aia ticaloasă, care a omorât, a ucis şi se află acolo“, a explicat, ieri, pentru „Adevărul“, Traian Băsescu, contactat telefonic pentru a aprofunda declaraţia de zilele trecute, când afirmase că ar trebui să existe graţieri pe anumite categorii. „Aş graţia furtul de bani de la Stat, dacă hoţul îi dă înapoi. Nu aş graţia, însă, tâlharii sau criminalii“, spusese Băsescu.
Devenit militant pentru foştii colegi din puşcării, Miron Cozma, cel care s-a autointitulat „şeful deţinuţilor“ în perioada în care se afla după gratii pentru Mineriada din 1999, vorbeşte acum despre inechitatea pedepselor, acordate cu generozitate unor fapte minore, în timp ce marile tunuri scapă ieftin. „Pedepsele sunt disproporţionate, era o femeie cu şapte copii condamnată la trei ani pentru o mână de fier vechi. Nu vorbesc despre cei cu fapte reprobabile sau despre recividişti, dar graţierea ar fi meritată de cei cu pedepsele mici. Nu amnistiere, că asta o vor politicienii ca să intre în viaţa publică cu drepturi depline. Soluţia ar fi ca deţinuţii să execute pedeapsa la locul de muncă sau în folosul comunităţii sau să fie folosiţi în agricultură“, crede fostul lider al minerilor.
„Patronii de trusturi trebuie extraşi, până nu li se adaugă alte condamnări“
„În 1997, Jilava a fost blocată zile în şir de un astfel de eveniment, iar măsurile care se adopta pe fond de revoltă pot fi traumatice atât pentru personal, cât şi pentru deţinuţi. Cu excepţia Penitenciarului Poarta Albă, nu au fost înregistrate încă proteste în unităţi care includ regimurile semideschis şi deschis. Sistemul progresiv de executare a pedepselor îşi spune, iată, cuvântul. Sunt condiţii grele de muncă şi de deţinere în penitenciare (nu doar în România), dar sunt şi multe lucruri de pierdut pentru deţinuţii de la semideschis. Daca într-o unitate ca Jilava, deţinuţii ar fi torturaţi, ce i-ar fi impiedicat sa se alature protestelor? Şi totusi nu o fac, iar asta strica planuri“, este opinia exprimată de Ştefan Teoroc, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare.
Planurile ar consta în liberarea deţinuţilor-VIP din puşcării, pentru care televiziunile au pus tunurile pe sistemul penitenciar. „Tot sistemul trebuie incendiat şi forţată amnistia, fără să se ia în calcul că se poate obţine exact efectul invers. Patronii de trusturi trebuie extraşi, până nu li se adaugă alte condamnări. Ceilalţi deţinuţi nu contează, folosesc scopului. Că doar nu o să se caţere Voiculescu (Dan Voiculescu, al cărui familie deţine trustul Intact - n.r.) şi Păcuraru (Maricel Păcuraru, patron al Realitatea TV - n.r.) pe puşcărie ca să fie preluaţi de televiziunile credincioase... În inconştienţa lor, câteva televiziuni nu fac altceva decât să incite la producerea unor revolte, nefiind satisfăcute de nivelul protestelor în derulare. Nemulţumirea că la Jilava nu se întâmplă nimic şi că oamenii (salariaţi sau custodiaţi) îşi desfăşoară viaţa normal, cu uşile deschise conform regimului şi cu sutele de activităţi care se organizează zilnic şi în care sunt implicaţi majoritatea deţinuţilor, împinge către gesturi necugetate“, mai spune Teoroc.
Pe de altă parte, Sorin Dumitraşcu, fost director al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a declarat, într-un interviu acordat HotNews.ro, că „Protestele se pot extinde în alte penitenciare dacă trusturile finanţate de deţinuţi continuă aceste acţiuni, şi - cu siguranţă - vor fi pagube materiale deloc de neglijat. Şi, nu este deloc de neglijat riscul pentru personal şi pentru deţinuţi în cazul în care aceste evenimente se vor agrava“.
Tot sistemul trebuie incendiat şi forţată amnistia, fără să se ia în calcul că se poate obţine exact efectul invers. Patronii de trusturi trebuie extraşi, până nu li se adaugă alte condamnări. Ceilalţi deţinuţi nu contează, folosesc scopului. Că doar nu o să se caţere Voiculescu şi pe puşcărie ca să fie preluaţi de televiziunile credincioase, a declarat Ştefan Teoroc, liderul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare
Botoşani. Deţinuţii au strigat „Libertate!“
Penitenciarul Botoşani, odată de maximă siguranţă, astăzi unul cu regim semideschis, a fost cuprins de răzmeriţă. O parte a deţinuţilor s-a solidarizat cu cei din Penitenciarul Iaşi şi au protestat încă de marţi seară împotriva condiţiilor din puşcărie. Revolta s-a extins miercuri dimineaţă, când deţinuţii scoşi în curtea unităţii s-au adunat într-o „cuşcă“ cu gratii şi plasă, aflată la marginea unuia dintre blocurile cu celule, au lovit cu PET-uri amenajările de protecţie şi au scandat: „Greva foamei, noi nu avem viaţă, vrem dreptate!“. Apoi, scandările au continuat să se diversifice: „Hoţii!“, „Vrem dreptate!“, „Libertate!“ şi „Vrem condiţii!“. Opt puşcăriaşi au reuşit să escaladeze acoperişul Penitenciarului, scandând aceleaşi mesaje şi purtând un cearşaf transformat în pancartă. Protestul de pe acoperiş a durat foarte puţin. Trei unităţi de intervenţie ale Jandarmeriei şi-au făcut apariţia cu mascaţi la Penitenciar, pregătiţi să intervină în orice secundă. După prânz, protestul a luat amploare, iar deţinuţii au refuzat mâncarea. Din datele oferite de ANP, 43 de deţinuţi au refuzat să vină, miercuri, la masă. (Cosmin Zamfirache)
Vaslui. Puşcăriaşii au cerut graţierea colectivă
Deţinuţii încarceraţi la Penitenciarul Vaslui, una dintre cele mai moderne închisori din România inaugurată în 2012, s-au solidarizat cu protestatarii din celelalte opt puşcării din ţară, intrând, ieri, în greva foamei şi scandând lozinci împotriva Administraţiei Penitenciarelor. În Penitenciarul Vaslui s-a dat alarmă încă de marţi, toţi angajaţii unităţii fiind pregătiţi de intevenţie în caz de nevoie. Deţinuţii încarceraţi la Vaslui nu se plâng de condiţiile de detenţie, ci se tem că vor ajunge în alte puşcării unde nu vor avea aceleaşi condiţii. Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Vaslui, „47 de deţinuţi încarceraţi la această unitate au refuzat hrana şi protestează verbal“. Protestatarii au cerut graţierea colectivă şi modernizarea tuturor puşcăriilor. (Simona Voicu)
Iaşi. 500 de deţinuţi în greva foamei
Manifestaţiile persoanelor încarcerate în Penitenciarul Iaşi au continuat şi în cursul zilei de ieri, când mai mulţi deţinuţi s-au urcat din nou pe una dintre prelatele metalice din curtea închisorii şi au scandat împotriva directorului Marius Vulpe şi a conducerii ANP. Potrivit reprezentanţilor unităţii, doar la Iaşi în jur de 480 de deţinuţi se aflau ieri în greva foamei. Surse din penitenciarul Iaşi au transmis că, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, câteva sute de forţe de ordine ar fi intervenit în unitate, existând şi violenţe între deţunuţi şi autorităţi. Informaţiile nu au fost confirmate oficial de reprezenţii puşcăriei ieşene. În schimb, directorul Spitalul Militar din Iaşi a confirmat corespondentului „Adevărul“ că trei deţinuţi ar fi ajuns la această unitate, niciunul în stare gravă, fără a oferi alte detalii. (Ionuţ Benea)
Bistriţa. Gardieni chemaţi de acasă
Deţinuţii încarceraţi la Penitenciarul Bistriţa s-au alăturat, miercuri, colegilor din ţară şi au demarat un protest spontan. Pentru remedierea problemei, conducerea închisorii a chemat gardienii de acasă şi a oprit gazul în instituţie, din motive de securitate. Deţinuţii au lovit gratiile cu diferite obiecte, iar şase dintre ei s-au urcat pe acoperişul uneia dintre clădiri. Aceştia au cerut condiţii mai bune în penitenciar. (Bianca Sara)
Avocat: „Era de aşteptat“
Claudia Postelnicescu, avocat şi blogger adevarul.ro, analizează situaţia revoltei din penitenciare. „Revoltele din penitenciarele româneşti sunt fireşti; situatia foarte precară privind asigurarea unor condiţii de detenţie minimale, la standardele de respectare a drepturilor omului, este cunoscută de ani de zile; există rapoarte şi monitorizări atât interne, cât şi externe. Simultaneitatea unor proteste similare în mai multe penitenciare din ţară ridică însă câteva semne de întrebare; fie este vorba de o situaţie regională (Moldova) şi de incompetenţa sau corupţia la nivelul ANP, fie este o acţiune menită să pună presiune pe politic.
Ministrul Justiţiei anunţase o reformă a sistemului penitenciar şi ceruse Parlamentului drept de a opera peste vară schimbări legislative prin ordonanţă. Problemele din sistemul penitenciar sunt vechi si cronice. Gradul de ocupare este foarte mare, penitenciarele sunt suprapopulate (mai ales în Moldova), iar reforma nu s-a făcut, deşi România a fost condamnată de mai multe ori la CEDO din acest motiv. S-a autosesizat şi Avocatul Poporului care a făcut un raport anul trecut şi acum doi ani, dar rapoarte se tot fac de ani de zile, trebuie o decizie politică. Incă nu se discută serios însă sunt mari probleme în privinţa detenţiei minorilor“, spune avocata Postelnicescu.
Întrebată dacă se poate impune vreodată o graţiere colectivă, Claudia Postelnicescu s-a arătat sceptică.
„Impunerea unor graţieri colective fără o evaluare prealabilă nu se poate. Se angajează responsabilitatea Preşedintelui. Graţierile sunt întotdeauna individuale, însă pot fi graţiate mai multe persoane în acelaşi timp în baza unui decret emis de Preşedinte şi contrasemnat de premier, însă există alte măsuri care pot fi luate, sunt prevăzute în Coduri, ele trebuie doar aplicate. Se merge într-un fel de inerţie, pedepsele au un rol sancţionator pentru fapta comisă, dar şi de educare, de acordarea şansei de a se căi pentru fapta comisă şi pregătire pentru reintegrarea în societate“, arată avocata.
Ea nu crede că există o legătură politică între extinderea subită a revoltelor şi detenţia anumitor figuri politice. „Cred mai degrabă că s-au acutizat nişte probleme existente demult în sistemul penitenciar, care se corelează cu dezbaterea privind reforma propusă de ministrul Prună şi de discuţiile privind condiţiile din penitenciare lansate de câţiva politicieni arestaţi preventiv anul trecut. Graţieri colective pot fi decise prin lege de către Guvern/Parlament, în condiţii clar determinate, de amnistiere a unor fapte penale, prin care se înlătură răspunderea penală. Graţierea făcută de Preşedinte este individuală (art. 94 lit. d). În ţările nordice s-a ajuns la un grad foarte scăzut de ocupare în regimul penitenciar pentru că accentul s-a pus pe măsuri de reeducare şi reintegrare în societate şi mai puţin pe partea exclusiv punitivă a pedepsei“, a mai spus Claudia Postelnicescu. (Iulia Roşu)
Pe aceeaşi temă:
Revolta puşcăriaşilor cuprinde penitenciarul VIP de la Poarta Albă
Se încarcă comentariile...
