Protest spontan la Constanţa. Oamenii au ieşit în stradă, revoltaţi de manevra Guvernului PSD
0
Constănţenii au ieşit în stradă, revoltaţi de manevra Guvernului PSD prin care s-a decis modificarea legislaţiei penale, ceea ce permite scoaterea din puşcărie şi absolvirea de răspundere a politicienilor care comit abuz în serviciu, cu prejudicii majore.
UPDATE ORA 2.10 Coloana de manifestanţi mărşăluieşte, escortată de echipajele de jandarmi, pe Bulevardul Alexandru Lăpuşneanu spre Casa de Cultură. Punctul terminus este Prefectura Constanţa. Peste 1.000 persoane demonstrează împotriva Guvernului PSD. Protestul va continua şi în timpul zilei de miercuri, 1 februarie, când se anunţă o mişcare de stradă la nivel naţional de mare amploare.
UPDATE ORA 1.00 Protestatarii au pornit în marş pe străzile Constanţei, pe Bulevardul Tomis spre Dacia.
UPDATE ORA 00.30 La Prefectura Constanţa sunt 300 manifestanţi.
UPDATE ORA 00.10 Peste 200 persoane protestează la această oră pe platoul din faţa Prefecturii Constanţa. Demonstranţii scandează: „Hoţii, hoţii“, „PSD, ciuma roşie“, „DNA să vină să vă ia“, „Dragnea la puşcărie“, „Dragnea, nu uita, România nu e a ta“, „Dragnea, să ajungi îmbrăcat în dungi“.
La Constanţa, protestul are loc în faţa Prefecturii Constanţa, unde s-au adunat în jurul orei 23.30 circa 150 persoane.
Zeci de mii de oameni protestează în seara de marţi, 31 ianuarie, în marile oraşe din România, după ce Guvernul a adoptat, prin Ordonanţă de Urgenţă, proiectul de lege privind graţierea unor pedepse şi modificarea codurilor penale.
La Bucureşti, mulţimea a ajuns la 15.000 manifestanţi, iar oamenii strigă în faţa Guvernului: „Nu scăpaţi! / Nu scăpaţi!“. Demonstranţii au blocat Piaţa Victoriei, unde se află sediul Guvernului.
Gardurile Guvernului sunt forţate. Dispozitivele de securitate au fost întărite.
Protest la Prefectura Constanţa Foto Constantin Alexandru Manda
Iată explicaţia oferită de Direcţia Naţională Anticorupţie, care a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea - prin ordonanţă de urgenţă, a modificărilor Codului penal şi Codul de procedură penală - o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare şi în proces de judecare.
„Această analiză a fost făcută în condiţiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiţiei, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal şi la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă şi o formă, alta decât cea iniţială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.
În plus, de aceste modificări vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată.
1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită; în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.
2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.
3. Pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.
În faţa acestei realităţi, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanţă, cât si în momentul executării efective a pedepsei.
Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitatea a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice“, este precizat în comunicatul DNA remis marţi, 31 ianuarie.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
