Protecţia dascălilor, „bomba cu ceas“ din educaţia românească. „Şcoala a devenit un maidan“

Protecţia dascălilor, „bomba cu ceas“ din educaţia românească. „Şcoala a devenit un maidan“

FOTO: Arhiva Adevărul

Proiectul de lege privind măsurile de protecţie a personalului didactic a iscat controverse între profesori, pe de o parte, şi elevi şi părinţi, de cealaltă parte. Decizia finală aparţine senatorilor.

Peste 70.000 de profesori români au fost cel puţin o dată jigniţi, ameninţaţi sau chiar loviţi de elevi sau părinţii elevilor. De la aceste date, prezentate într-un studiu al Ministerului Educaţiei, 47 de parlamentari au iniţiat în anul 2016 un proiect de lege care să protejeze personalul didactic. Proiectul a ajuns acum în Senat, camera decizională.

„Proiectul de Lege privind măsurile de protecţie a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar în îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei” prevede ca profesorii să beneficieze de „protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică”.

Ideea unei astfel de legi a plecat de la o situaţie similară prin care a trecut din Spania, în urmă cu 10-15 ani. Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), este cel care s-a zbătut ca şi România să aplice acelaşi model. „Acolo, s-a instituit prin lege ca profesorii să fie autoritate publică, adică, dacă scuipi un profesor este ultraj, este la fel ca şi cum ai scuipa un poliţist. Şi în Spania şcoala a ajuns acum un spaţiu unde se face carte. La noi se va ajunge în scurt timp ca profesorii să devină nişte cârpe în faţa elevilor şi părinţilor.”

Deşi, iniţial proiectul de lege prevedea un cuantum mărit a pedepsei cu 1/3 pentru cei care agresează un dascăl, Camera Deputaţilor le-a redus la nivelul decis în Codul Penal.

„Şcoala a devenit un maidan”

„Şcoala a devenit un maidan. Trebuie să aşteptăm să fie omorât în şcoală un profesor? Zilnic sunt profesori scuipaţi, înjuraţi, ironizaţi în faţa clasei”, spune Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, convins că această lege îi va determina pe părinţii şi elevii care au intenţia de a agresa un profesor să se gândească de două ori înainte.

De asemenea, sindicalistul explică faptul că o astfel de iniţiativă legislativă nu înseamnă că-i transformă pe profesorii în funcţionari publici, că nu mai au voie să acorde meditaţii şi trebuie să stea 8 ore pe zi la şcoală. „De exemplu, şi parlamentarii nu sunt funcţionari publici, dar au autoritate publică”, exemplifică Simion Hăncescu.

De cealaltă parte, Alexandru Manda, expert al Societăţii Academice Române, spune că proiectul are rolul de a creşte gradul de respect al profesorilor în rândul elevilor, precum şi de a le oferi acestora un plus de siguranţă, însă, „respectul se câştigă, nu se impune". „Cât despre siguranţa cadrelor didactice, este o pistă falsă. Şi în acest moment, în ipoteza nefericită în care un elev agresează un profesor, acesta răspunde în faţa legii, dacă are peste 14 ani, conform Codului Penal”, spune expertul.

Elevii şi părinţii, prezumaţi vinovaţi

Cel mai controversat articol al legii este cel referitor la prezumţia de veridicitate a dascălului. Articolul 4 din proiectul de lege spune că „în cursul procedurii legale aplicabile, faptele sesizate, în scris, de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, se bucură de prezumţie relativă de veridicitate, până la proba contrară”.

„Practic, acest proiect de lege, dacă Doamne fereşte, este adoptat şi promulgat, ar înlătura prezumţia de nevinovăţia a presupusului făptuitor, principiu fundamental al dreptului român. În procesul penal, sarcina probei îi aparţine acuzării. Şcoala ar deveni astfel un loc unde elevului i se induce că nu este altceva decât un infractor, în sarcina căruia se instituie prezumţia de vinovăţia. Educaţia nu se face cu frica şi, în niciun caz cu încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, mai spune Alexandru Manda, expert al Societăţii Academice Române.

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi, atrage atenţia că o astfel de lege „în mâna unui profesor nepregătit devine un fel de bombă cu ceas” deoarece elevul nu are posibilitatea să-şi dovedească nevinovăţia. „Cu ce probe poate veni copilul? Dacă este o situaţie de unu la unu, iar un profesor are boală pe un copil , îl cheamă deoparte, îl poate provoca, apoi se duce la director şi îl reclamă. Acela deja este ultraj.”

Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia că respectul pe care profesorii şi-l doresc din partea elevilor și părinţilor nu poate fi reglementat printr-o lege. „Acordarea statutului de autoritate publică anulează̆ orice speranţă̆ de a obţine un parteneriat echitabil tripartit, elev-părinte-profesor. Nu puţine sunt cazurile în care unii profesori abuzează̆ elevii, mai ales pe cei cu probleme emoţionale sau cu dificultăţi de integrare în mediul educaţional, iar cazurile în care drepturile elevilor sunt încălcate de către profesori sunt chiar mai numeroase”.

Acest lucru îi determină pe cei elevi şi părinţi să ceară preşedintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge această lege în eventualitatea în care aceasta trece şi de Senat.

Pe aceeaşi temă:

Cum arată şcoala digitalizată dintr-un sat dobrogean. „Am văzut astfel de modele în Olanda sau în Suedia“

Câţi bani dau primarii pe educaţia şcolară. Burse de 10 lei oferite elevilor din Constanţa

Bătălia elevilor cu consiliile judeţene pentru subvenţionarea transportului public. „Se ajunge la abandon şcolar din această cauză”

Ce spun părinţii despre proiectul PSD de a plăti elevii care vin la şcoală: „Care vor fi aşteptările lor ulterioare, în viaţa de zi cu zi?“

ANALIZĂ Şcoală cu pumnul în gură. „Învăţământul românesc este încă guvernat de educaţia prin frică, iar frica apare la toate nivelurile“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: