Programul slujbei de Bobotează de la Marea Neagră. Arhiepiscopia Tomisului pregăteşte 170.000 sticluţe de agheasmă
0
Biserica Ortodoxă prăznuieşte la 6 ianuarie Botezul Domnului Iisus Hristos sau Boboteaza. Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului.
Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea Bobotezei ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
„În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel“, spun cărţile bisericeşti.
Biserica Ortodoxă prăznuieşte la 6 ianuarie Botezul Domnului Iisus Hristos sau Boboteaza. Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului.
Pentru Bobotează, Arhiepiscopia Tomisului a pregătit un program special.
Programul IPS Teodosie de Bobotează şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Ajunul Bobotezei
Joi, 5 ianuarie 2017:
- ora 5.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa;
- ora 7.30, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfinţită va fi îmbuteliată, pe parcursul zilei, în 170.000 de PET-uri ce vor fi pregătite pentru credincioşii constănţeni;
- ora 11.00, ierarhul Tomisului va fi prezent la penitenciarul Poarta Albă, unde va oferi angajaţilor şi deţinuţilor sticluţe cu agheasmă şi va rosti un cuvânt de învăţătură;
- ora 14.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la schitul Prodromiţa, situat lângă localitatea Hârşova, ce are ca hram secundar „Botezul Domnului”. De aici, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu preoţii şi credincioşii, va merge în procesiune la malul Dunării, în zona Căpităniei Hârşova, unde va fi săvârşită slujba de Sfinţire Mare a apei. Apoi, ierarhul va arunca 3 cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoşi.
Botezul Domnului - Vineri, 6 ianuarie:
- ora 8.45, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa;
- ora 11.00, de la Catedrală se va porni în tradiţionala Procesiune de Bobotează până în Portul Turistic Tomis;
- ora 11.45, în Portul Turistic Tomis, ierarhul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei. La sfârşitul acesteia arhiepiscopul va arunca 3 cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului;
- ora 15.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu;
- ora 17.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Constanţa, situată în zona Pod Butelii, care-şi serbează hramul a doua zi.
Praznicul Botezului Domnului
Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul al III-lea, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.
Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica obişnuia ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de luminare sau sărbătoarea luminilor.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă, după slujbă, trei cruci în apă.
Slujba Aghesmei Mari
Iniţial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Vorbind despre importanţa Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire...”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La finalul slujbei preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te, Tu, Doamne ...”
Agheasma Mare (Apa sfinţită de Bobotează)
Teologii de la Arhiepiscopia Tomisului arată că termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie. Anafura se ia după Agheasma Mare.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul - Sâmbătă, 7 ianuarie
Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament şi Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunţat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.
Începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădiniţa nr. 2), care-şi serbează hramul.
Se încarcă comentariile...
