Primul atentat terorist cu bombă de după Marea Unire. Cine a montat dispozitivul care a ucis trei demnitari
0
La 8 decembrie 1920, un grup terorist de extremă stângă a instalat o bombă artizanală în Senatul României. Deflagraţia i-a ucis pe Ministrul Justiţie, Dimitrie Greceanu, şi pe senatorii Demetriu Radu şi Spirea Gheorghiu.
La data de 8 decembrie 1920 a avut loc primul atentat terorist după formarea României Mari şi primul săvârşit cu o bombă pe teritoriul românesc. Actul sângeros a fost pus la cale de către o celulă radicală comunistă, condusă de militantul de etnie evreiască Max Goldstein.
Din grupul criminal mai făceau parte Saul Osias şi Leon Lichtblau. Aceştia au instalat o bombă artizanală în Senatul României, care, în urma exploziei, produse la ora 14.30, chiar înainte de reînceperea şedinţei de plen, i-a ucis pe ministrul de Justiţie, Dimitrie Greceanu (decedat la spital), pe episcopul greco-catolic Demetriu Radu şi pe Spirea Gheorghiu (decedat la spital). Au existat şi răniţi, printre care preşedintele Senatului, Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon şi episcopul ortodox Roman Ciorogariu.
Materialul explozibil a fost aşezat cu o seară înainte sub scaunul prezidenţial, lângă fotoliul regal şi cel al principelui moştenitor. Acesta era un obuz de provenienţă nemţească, modificat şi căruia i se adăugase un ceas.
Ţinta se pare că ar fi fost poetul ardelean şi politicianul naţionalist Octavian Goga, care ar fi trebuit să ia cuvântul în deschiderea şedinţei din 8 decembrie, însă acesta fusese reţinut pe hol de un elector care insista să-i vorbească.
Iată cum relata presa acelor zile teribilul eveniment: „Senatorii, aflaţi pe culoare şi la bufet, tocmai erau chemaţi în şedinţă. Din incintă se desprind, îndreptându-se spre banca ministerială, domnii Greceanu şi Văleanu (ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor); domnul general Coandă, preşedintele Senatului, urca spre fotoliul prezidenţial. În acel moment, o detunătură îngrozitoare răsună în incintă, cutremurând zidurile şi aruncând în aer câteva pupitre. O panică neînchipuită se produce, ţipete şi strigăte de salvare răsună, în vreme ce, într-un lac de sânge, doi senatori sunt scoşi afară. Zeci de senatori leşină, în vreme ce corpul de gardă opreşte ieşirea celor aflaţi înăuntru“.
Atentatul a dus la condamnarea comuniştilor în Procesul din Dealul Spirii şi la interzicerea Partidului Comunist. Ministerul de interne a anunţat că acordă un premiu de 200 mii lei acelei persoane care îi va descoperi pe atentatori sau va da indicaţii precise despre ei.
În octombrie 1921, Max Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse. Un an mai târziu, a fost condamnat la muncă forţată pe viaţă pentru atentatul terorist. Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse între o lună şi 10 ani de muncă forţată. Sentinţele au fost pronunţate după 125 de şedinţe.
Despre atentatul din 1921, profesorul Gheorghe Buzatu scria, în cartea sa, „România cu şi fără Antonescu“: „Ana Rabinsohn (alias Ana Pauker) organizează, împreună cu Goldstein, atentatul de la Senat (1920), ucigând pe Dimitrie Greceanu, preşedintele Senatului şi pe un episcop ardelean. Goldstein e prins şi condamnat la ocnă, iar Ana scapă şi se refugiază în Elveţia“.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
