Preotul care şi-a slujit ţara şi din altar, şi de pe front: Anastase Popescu, trimisul Domnului care a fost persecutat de Securitate
0După ce a slujit în altar şi a fost dascăl, părintele Anastase Popescu a fost persecutat de Securitate şi condamnat la muncă silnică pentru conspiraţie împotriva regimului comunist.
La împlinirea unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 - 2016, Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – Filiala Constanţa, organizează o serie de evenimente cu tema: „Preoţi militari dobrogeni în Primul Război Mondial”.
Primul preot comemorat a fost Anastasie Popescu, preot care a fost decorat în Primul Război Mondial cu Coroana României în grad de ofiţer şi Steaua României în grad de cavaler pentru fapte de vitejie.
Despre viaţa şi pe care le-a îndurat preotul Anastasie Popescu ne povesteşte Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului.
Preotul Anastase Popescu s-a născut la 16 iunie 1885 în familia preotului Dumitru Popescu din localitatea tulceană Beştepe.
După şcoala primară, în 1899 a intrat la Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe“ din Roman. După doi ani, instituţia a fost desfiinţată, iar Anastase a fost transferat la Seminarul „Veniamin Costachi“ din Iaşi, pe care l-a absolvit în 1906. Un an mai târziu s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti.
Mobilizat pe front
El a fost hirotonit preot la parohia din Basarabi, unde a ocupat şi postul de învăţător. Dar a venit războiul şi 1917 a fost mobilizat în Regimentul 12 Cantemir, Divizia a 6-a, pe postul de confesor militar cu grad de căpitan. A luptat pe frontul de la Mărăşeşti-Grozeşti-Oituz, iar pentru faptele de vitejie a fost decorat cu „Coroana României cu spade în grad de ofiţer“ şi cu Ordinul „Steaua României în grad de cavaler“.
Iată cum este caracterizat preotul de colegii din tranşee: „Şi-a făcut tot timpul datoria stând pe front cu regimentul. Prin cuvânt şi îndemnări a însufleţit trupa. A fost în mijlocul soldaţilor în tranşee pe linia I-a, în tot timpul“, scrie colonelul Vasilescu. Nu am decât cuvinte de laudă pentru Sfinţia Sa, completează el. Memoriile apar în cartea „Activitatea preoţilor de Armată. Campania din 1916-1918“ scrisă de iconomul Constantin Nazarie.
După terminarea războiului a obţinut licenţa în Teologie la facultatea din Iaşi.
Întors de pe front, preotul Anastase Popescu a aderat la Partidul ţărănist, din 1928 făcând parte din Comitetul judeţean Constanţa. Un an mai târziu, părintele Anastase a fost transferat la Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Constanţa.
Urmărit de Securitate
După instalarea regimului comunist, a început prigoana Securităţii pe urmele sale. A fost chemat de mai multe ori la Securitate fiind acuzat de discuţii „duşmănoase“ la adresa regimului.
În 1951, împuternicitul de culte i-a retras recunoaşterea de slujitor. Însă fără aprobarea funcţionarului de la culte, un an mai târziu protoiereul judeţului Constanţa îl numeşte pe bătrânul părinte Anastase slujitor la fosta Catedrală episcopală.
I s-a interzis să slujească
Acuzat că preotul a introdus „reacţionismul“, i s-a interzis să mai slujească, iar corespondenţa i-a fost interceptată de Securitate.
Totul a culminat în noaptea de 15 spre 16 august 1952, când preotul a fost arestat. La percheziţie i s-au confiscat diferite materiale provenite de la PNŢ, decoraţiile şi un Cod penal din 1865.
În ancheta de la Securitatea Constanţa a negat orice implicare în vreo conspiraţie împotriva regimului. Preotul a fost condamnat la 60 luni de muncă silnică şi a fost trimis la Penitenciarul Văcăreşti, apoi la Capu Midia. La iulie 1953, părintele Anastase Popescu a fost eliberat.
Preotul a murit la 24 august 1961 şi a fost înmormântat în Cimitirul Central Constanţa.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini