Preotul care l-a creştinat pe Steinhardt, băgat la închisoare înainte de Revoluţie pentru că l-a înfuriat pe Ceauşescu, făcându-l „păcătos“

Preotul care l-a creştinat pe Steinhardt, băgat la închisoare înainte de Revoluţie pentru că l-a înfuriat pe Ceauşescu, făcându-l „păcătos“

Mina Dobzeu şi Nicolae Steinhardt, monahii uniţi întru ortodoxism Sursa foto crestinortodox.ro

Un preot basarabean a pătimit pentru că a cutezat să trimită un set de 7 scrisori dictatorului Nicolae Ceauşescu în anii `80, numindu-l păcătos pentru că vrea să distrugă credinţa poporului român. Duhovnicul este Mina Dobzeu, preotul care l-a botezat creştin pe filosoful evreu Nicu Steinhardt (devenit apoi călugărul Nicolae Delarohia), în celula de la Jilava unde îşi ispăşeau detenţia politică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mina Dobzeu, născut Mihail, a venit pe lume la 5 noiembrie 1921, într-o familie cu 7 copii din satul Grozeşti - Basarabia. Mihail a intrat în mănăstire de la vârsta de 13 ani, a luptat pe front în Al Doilea Război Mondial şi a venit în conflict cu regimul comunist de 3 ori în viaţa sa.

În anul 1948 a fost arestat aproape un an pentru că s-a împotrivit eliminării religiei din şcoli. În 1957 este exmatriculat din Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Bucureşti, fiind scos din monahism şi condamnat la închisoare pentru critici la adresa regimului, care începuse prigonirea clerului. Părintele Dobzeu trece prin temniţele comuniste - Galaţi, Jilava, Gherla şi prin colonia de muncă din Delta Dunării. În închisoarea de la Jilava avea să-i întâlnească pe cei din lotul Noica: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Sergiu Al. George. Ultimii doi au fost de faţă la ceremonialul religios prin care Steinhardt a fost creştinat, la 15 martie 1960. A fost eliberat din puşcărie la amnistierea deţinuţilor politici din 1964. Dar în 1988 este considerat din nou duşman al regimului şi este băgat din nou în puşcărie. Motivul: cele 7 scrisori adresate lui Nicolae Ceauşescu (asemenea celor „Şapte cuvinte către tineri“ ale părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa )prin care cerea dictatorului să respecte credinţa poporului român.

Aceste trei mari revolte din viaţa lui, duhovnicul le-a numit „strigări împotriva lui Antihrist“.

„În 1959 eram student la Teologie în anul II. Când s-a dat Decretul 410 de desfiinţare a mânăstirilor şi de reducere a personalului monahal, eu am luat atitudine şi am scris 13 scrisori pe temeiurile Sfintei Scripturi, în special, denunţând Antihristul sub toate aspectele. Curând am fost denunţat la Departamentul Cultelor şi am fost exmatriculat din Institutul Teologic, scos din monahism şi apoi arestat şi condamnat la trei ani la Jilavă, unde l-am întâlnit şi pe Nicolae Steihardt, pe care l-am botezat în condiţiile care erau acolo. Asta a fost a doua strigare împotriva Antihristului. A treia a fost în `86-’88, când i-am scris şapte scrisori lui Nicolae Ceauşescu, cerând să respecte: calendarul bisericesc ortodox român, să respecte poporul acesta care are o conduită morală, o disciplină, o morală, o tradiţie şi să nu-i impună ce nu este al lui - ateismul. Deci şapte scrisori, pe care din 1986 şi până în 1988 le-am scris. Dar nu eram singur, ci cu un grup de scriitori din Bucureşti. Scrisorile i le trimiteam lui Nicolae Ceauşescu pe adresa precisă a lui, dar cu semnătura «din partea unui grup de intelectuali şi scriitori din Bucureşti». După 1988, am fost iarăşi reţinut“, a povestit părintele Mina Dobzeu.

În „Cartea mărturisitorilor“ a lui Răzvan Codreanu sunt redate pasaje din scrisorile duhovnicului Mina Dobzeu către Nicolae Ceauşescu:

„Cine vede raţiune în lucrurile omului şi nu vede raţiunea superioară în lucrurile naturii, acela este orb. Religiozitatea, prin simţul natural al omului, tinde spre această sursă a raţiunii supreme, îndreptându-se către ea aşa cum biologicul se îndreaptă, cu simţire şi dorinţă de viaţă, către soare - sursa fizică a luminii, căldurii şi energiei. Oare ce-i nefiresc aici? De ce vrei să omorî ce-i firesc în om şi să-i impui în loc ateismul, ce nu-i firesc?“ (Scrisoarea a doua a lui Mina Dobzeu către Nicolae Ceauşescu)

Dar acum ce vrem să facem din poporul acesta? Că îl defăimăm pentru credinţa lui strămoşească şi curată, şi-i desfiinţăm ziua de odihnă şi sărbătorile sfinte şi-i predăm, în locul credinţei lui fireşti, ceea ce vrei tu - om păcătos! Credinţa poporului acestuia, care este un popor prin excelenţă creştin, are cunoştiinţa şi conştiinţa existenţei lui Dumnezeu, afirmând-o pe temeiurile raţiunii sănătoase şi lucide, şi n-are rost să i se predea ceea ce nu trebuie şi nu-i firesc“ (Scrisoarea a cincea a lui Mina Dobzeu către Nicolae Ceauşescu)

Botezul lui Steinhardt, în celula de la Jilava

„Acolo, la Jilava, în camera 18 de pe secţia a doua (unde în două rânduri cursese sânge) am primit Sfântul Botez - la 15 martie 1960. Părintele Mina a ţinut să dea botezului acestuia, care s-a asemuit mult unui «hold-up», un caracter ecumenic şi i-a poftit la mica ceremonie clandestină pe cei doi preoţi greco-catolici, aflaţi în celulă. Am fost botezat valabil, în mare grabă, cu apa dintr-un ibric cu smalţul sărit“, povestea Steinhardt mai târziu, în autobiografia scrisă la Mănăstirea Sfânta Ana de la Rohia din Maramureş.

Nicolae Steinhardt

„Părintele Mina alege momentul pe care-l socoteşte cel mai potrivit: la întoarcerea de la aer, când caraliii sunt mai ocupaţi, când agitaţia e maximă. Trebuie să lucrăm repede şi să acţionăm clandestin. (...) Părintele Mâna rosteşte cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă în cap şi pe umeri conţinutul ibricului şi mă botează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. De spovedit, m-am spovedit sumar: botezul şterge toate păcatele. Mă nasc din nou, din apă viermănoasă şi din duh rapid. (...) Recit Crezul (ortodox, după cum fusese stabilit). Reînnoiesc făgăduinţa de a nu uita că am fost botezat sub pecetea ecumenismului. Naş l-am avut pe un coleg de lot, fost director de cabinet al mareşalului Antonescu, Emanuel Vidraşcu. La ieşirea din închisoare, în urma graţierii generale a deţinuţilor politici (august 1964), am desăvârşit Botezul prin Mirungere la preotul Gheorghe Teodorescu. De atunci am dus o viaţă creştină conform datinii şi regulilor bisericeşti. Jinduiam acum după călugărie. O doream încă din închisoare“, se confesa peste ani creştinul Steinhardt.

Naşul de botez al lui Nicu Steinhardt, Emanuel Vidraşcu, era avocatul şi profesorul care redactase celebrul ordin de zi al mareşalului Ion Antonescu: „Vă ordon, treceţi Prutul!“. Vidraşcu fusese şeful de cabinet al lui Mihai Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri condus de Ion Antonescu. După botez, noul creştin mărturiseşte că este cuprins de o stare de beatitudine. „Asupra mea se zoresc clipă de clipă tot mai dese asalturi ale fericirii. Va să zică este adevărat: este adevărat că Botezul este Sfânta Taină, că există Sfinte Taine“, nota Steinhardt mai târziu în însemnările sale.

Odată cu apariţia „Jurnalului fericirii“ al lui Nicolae Steinhardt, părintele Mina Dobzeu devine cunoscut. În anii `90, întemniţarea în Transnistria a grupului de patrioţi Ilaşcu îl face să scrie o scrisoare către conducătorii regiunii separatiste, cerându-le să îl primească pe el la schimb. Duhovnicul lui Nicolae Steinhardt vieţuieşte în Mănăstirea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi - Vaslui.

Pe aceeaşi temă:

Crezul lui Nicolae Steinhardt, evreul devenit ortodox: „Creştinismul este confundat cu o cucernicie tâmpă şi laşă. Hristos nu ne-a cerut să fim proşti“

Fostul schit al părintelui Mina Dobzeu a ars în urma unui incendiu provocat de persoane necunoscute

Spovedania cu ochii în lacrimi a lui Valentin Gligor, colegul de celulă al lui Nicolae Steinhardt: „Nu mi-am putut imagina că Iliescu o să ajungă la putere“

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: