Premieră pentru Forţele Navale Române! Fregata Regele Ferdinand, prima noastră navă militară ce a tranzitat Canalul Suez

Traversarea Canalului Suez - premiera din Marina Militară Română

Nava se îndreaptă spre Golful Aden, unde participă în premieră la o operaţiune antipiraterie denumită Atalanta, sub comandă UE. Aceasta este prima participare a unei nave româneşti la o misiune desfăşurată la peste 3.000 mile marine faţă de ţară.

Fregata Regele Ferdinand a plecat la 12 septembrie din Portul Constanţa, pentru a participa la operaţiunea de luptă Atalanta împotriva pirateriei navale, în Golful Aden, sub comandă UE.

Este prima participare a unei nave româneşti la o misiune desfăşurată la peste 3.000 mile marine faţă de ţară şi, totodată, prima participare la o operaţiune antipiraterie.

Traversarea Canalului Suez a durat 14 ore, iar locotenentul-comandor Mihai Egorov de la Grupul Mass-Media al Forţelor Navale a transmis o corespondenţă despre acest eveniment. Egorov este ofiţerul de relaţii publice al fregatei Regele Ferdinand pe timpul participării la operaţia Atalanta.


Iată jurnalul de bord de pe fregata Regele Ferdinand:

„26 septembrie 2012, Fregata Regele Ferdinand, Marea Roşie

O premieră de 14 ore

Deschizători de drumuri prin Canalul Suez

Marţi, 25 septembrie, va rămâne o zi de referinţă în istoria Forţelor Navale şi în istoria fregatei Regele Ferdinand, prima navă militară românească care a tranzitat Canalul Suez.

Au fost 14 ore fără întrerupere în care vigilenţa pe navă a fost sporită, 14 ore cu ochii aţintiţi pe ecranele radarelor, la timonă, scrutând orizontul prin binocluri în căutarea unor eventuale pericole de navigaţie sau ameninţări de orice natură, 14 ore afară la posturile de observare sau la posturile de manevră prova sau pupa, din care foarte multe ore la o temperatură ce a depăşit 35 de grade, 14 ore în care temperatura şi presiunea din comanda de marş au atins niveluri ridicate cu toate că aerul condiţionat a funcţionat la maxim, 14 ore cu mâna pe arma din dotare pentru a asigura protecţia apropiată a navei, chiar dacă mai mult sau mai puţin vizibil armata egipteană asigură paza Canalului.

Au fost 14 ore în care personalului din cart a trebuit să nu-i tremure mâna pe timonă sau comenzile de la turbine, au fost 14 ore în care departamentul electromecanic a fost întins la maximum pentru că orice eventuală oprire accidentală a sistemului de propulsie, orice incident la cârmă ar fi putut duce la o situaţie gravă cu urmări neprevăzute, 14 ore în care departamentul senzori a trebuit să asigure funcţionarea comunicaţiilor de orice natură, pentru că nava a comunicat în principiu prin pilot cu navele aflate în prova sau pupa, 14 ore în care ne-am aflat parcă pe o şosea de munte cu un singur fir, cu două locuri de ancoraj pentru a permite convoiului din sens opus să înainteze, şi cu un mare gol în afara şoselei în care orice greşeală putea fi fatală.

Au fost 14 ore, începute puţin după miezul nopţii - o noapte în care mulţi n-au mai avut timp să mai adoarmă înainte de a trebui să se trezească – şi terminată după miezul zilei, cam acestea au fost coordonatele primului tranzit al Canalului Suez executat de o navă militară sub pavilion românesc (pentru că fosta fregată Coventry a tranzitat Canalul Suez în anul 1997 şi 1998) şi pe care fiecare dintre noi l-a imortalizat măcar într-o fotografie.

Cum au decurs activităţile la fregată  până la această premieră? După mai mult de două zile de marş în Marea Mediterană, fregata Regele Ferdinand a acostat în raionul stabilit în rada portului Port Said, punctul de plecare pentru tranzitul Canalului Suez.

Am aşteptat câteva ore sosirea pilotului şi a echipei egiptene de manevră, a electricianului pentru manevrarea proiectorului de Suez, dar am aşteptat şi miezul nopţii pentru constituirea convoiului. Şi, poate pentru câteva clipe, fiecare s-a văzut la bordul Speranţei, nava copilăriei noastre din „Toate pânzele sus”, care trecuse prin Port Said în drumul ei spre Montevideo. Vecin cu noi a fost un submarin olandez cu care ne întâlnisem pe parcursul zilei şi care avea să ne urmeze din pupa pe tot parcursul traversării Canalului de Suez.

Cu pilot la bord, cu proiectorul de Suez la poziţie (cerinţă expresă pentru a avea permisiunea să tranzităm Canalul), fregata Regele Ferdinand s-a pus în mişcare după miezul nopţii, ocupându-ne locul în convoi, conform repartiţiei autorităţilor portuare egiptene. Au urmat apoi cele 14 de ore de marş, cu trei piloţi schimbaţi pe parcursul celor 163 km ai Canalului, cu schimbări de situaţie faţă de manuale, cu porţiuni în care lăţimea Canalului a fost de doar 120 m.

De la Port Said (Bur Sa'id) la Port Suez (Es Suweis), peisajul a alternat între dezolantul deşert monoton, fără aşezări omeneşti, la lacurile sărate, pe lângă care am trecut, cele mai importante fiind Marele Lac Amar (Buheirat Murrat el Kubra) şi Micul Lac Amar (Buheirat Murrat el Sughra), dar şi la localităţile pe care le-am lăsat, de regulă, pe malul drept al Canalului; peisajul a alternat între imaginea sărăcăcioasă a pescarilor şi opulenţa unor construcţii noi, aflate în diferite stadii de execuţie.

După ce am depăşit punctul terminus al călătoriei noastre, iniţiatice i-am putea spune, prin Canalul Suez, nava a luat drum spre zona de acţiune a Operaţiei Atalanta, nu înainte ca domnul comandor Mihai Panait, comandantul navei, să-i felicite pe toţi cei aflaţi la bord pentru această premieră din istoria Forţelor Navale Române şi să le mulţumească pentru efortul depus pe parcursul întregii perioade parcurse din portul Souda şi mai ales pentru efortul depus pe timpul tranzitului Canalului de Suez.

Marinarii de pe Ferdinand şi-au mai trecut în palmares o realizare în premieră; a câta oare? şi misiunea, ea însăşi o premieră pentru navă şi Forţele Navale Române, le va mai oferi prilejul să afirme că sunt primii în ceea ce fac.

Cert este că marinarii de pe Ferdinand au rămas la fel de modeşti, de încrezători în capacitatea lor de acţiune, la fel de dornici să demonstreze că sunt mereu primii, că sunt cei mai buni, dar în acelaşi timp aflaţi la fel de mult cu gândul la cei dragi rămaşi acasă, la familii şi la copiii lângă care n-au apucat să fie în prima zi de şcoală. De aceea, orice zonă acoperită de telefonia mobilă a fost utilizată la maxim.

Fregata Regele Ferdinand, această adevărată Speranţă a Forţelor Navale Române, îşi continuă drumul acum, prin Marea Roşie, continuând să consemneze premiere în şi pentru istoria Forţelor Navale.“

România trimite o fregată la luptă împotriva piraţilor din Golful Aden. „Regele Ferdinand“ pleacă miercuri din Portul Constanţa

Aşa s-au antrenat militarii din Marina Română pentru misiunea din Golful Aden! GALERIE FOTO