Poveşti de pe front: „Fiii întregitorilor care au fost în război au petrecut ani buni în închisori întrucât s-au împotrivit curentului adus de tancurile sovietice“
0Fiecare soldat de pe front a avut o poveste de spus. Pe unii nu i-a ascultat nimeni. Alţii însă, au avut norocul să întâlnească oameni care au înţeles că tranşeele, praful de puşcă şi moartea au însemnat pentru unii tinereţea. Câteva amintiri ale unor veterani de război au fost inserate într-un volum scris de fiul unui soldat al războiului.
Profesorul Emil-Corneliu Ninu, din Mangalia, fiu de veteran, a lansat pe 17 mai, la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa o carte care cuprinde interviuri cu foşti soldaţi de pe front, oameni simpli, dar care fiecare a scris o pagină dramatică în istoria celei de-a doua conflagraţii mondiale.
Unul dintre soldaţii a cărui poveste se regăseşte în volumul „Bravii noştri veterani de război“ este a tatălui său, Constantin Ninu, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial. Naşterea fiului cel mare i-a salvat, practic, viaţa. Întâmplarea este povestită în volumul recent apărut: „Naşterea fratelui meu mai mare, la 31 iulie 1944, i-a adus salvarea celui ce fusese deja marcat de o rană chiar la spate, când, împreună cu încă un soldat din subordine, târa bobina cu firul telefonic. Chemat la comandament, pentru a i se înmâna telegrama cu vestea evenimentului ce îi permitea obţinerea unei permisii de o lună, a aflat că soldatul care urcase în locul său, ca observator, a fost împuşcat. În locul său!“
Prezent la lansarea cărţii, Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor Regina Maria, a spus, cu ocazia lansării de carte, că trebuie să ne amintim de eroii care au murit, au rămas infirmi în războaiele în care a fost implicată România: „10.000 de oameni au murit în Războiul de Independenţă, 320.000 în campania 1916 – 1918, iar 670.000 în cel de-al Doilea Război Mondial. Anul acesta ne aducem aminte în mod deosebit de jertfa celor care au luptat pentru realizarea României Mari. Sunt cei care au luptat şi au asigurat întregirea României. Ei pot fi numiţi întregitorii României. Au suferit pe câmpul de luptă, în timpul epidemiei de tifos exantematic, iar 220.000 de români au fost prizonieri în aproape toate ţările Europei. Mormintele lor sunt peste tot. Din păcate, acolo, autorităţile române nu prea se duc ca să depună coroane“, spune Remus Macovei.
Fiii întregitorilor, la rândul lor, spune Remus Macovei, au trebuit să se ducă să lupte pentru dezrobirea teritoriilor româneşti acaparate de ruşi sau unguri. Din păcate, la terminarea războiului, aşteptau să ducă o viaţă mai bună, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat. „Cei care luptaseră în est pentru dezrobirea Basarabiei şi Bucovinei au devenit duşmani ai societăţii. Mulţi au fost arestaţi şi au petrecut ani buni în închisorile comuniste având singura vină că se împotriveau noului curent adus de tancurile sovietice. Abia după 1991 toţi veteranii s-au bucurat de drepturile şi respectul cuvenit pentru faptele de arme de pe câmpul de luptă. Emil-Corneliu Ninu are meritul de a fi descoperit un mare număr dintre veteranii de război din Mangalia pe care i-a descusut şi apoi a strâns toate poveştile într-o carte“.
La rândul său, istoricul Lavinia Dumitraşcu este de părere că noi avem o percepţie greşită asupra soldaţilor care au plecat pe front. „Noi considerăm că ei s-au dus pentru idealul naţional. Nu, ei s-au dus să-şi apere pământul, să-şi apere familia. Soldaţilor le e frică şi asta reiese din scrisori, le e frică, le este foame. Soldaţii români au fost mai mult dezbrăcaţi şi descălţaţi, cam în toate războaiele“, spune istoricul.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
