Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi şi a unei şcoli din Constanţa
0
Marele cărturar român Ioan N. Roman şi-a legat destinul de Dobrogea fără s-o mai părăsească vreodată. Iar Dobrogea l-a răsplătit dând numele său celei mai importante biblioteci a regiunii, unei şcoli şi unei străzi din Constanţa.
Ioan N. Roman (1866-1931) s-a născut la Ismail şi a studiat la şcolile din Sălişte, Hârlău şi Iaşi, înainte de a pleca la Bruxelles, unde a urmat concomitent Litere-Filozofie şi Drept. În 1882 îşi face debutul literar la revista Albina din Botoşani.
În 1892, I.N. Roman pleacă la Bucureşti, unde va fi prim-redactor la ziarul Adevărul, condus de fondatorul Alexandru Beldiman. Peste un an, pune bazele „Adevărului literar“, dar după scurt timp demisionează, fiind înlocuit de Tony Bacalbaşa. În 1893 începe colaborarea cu revista Familia din Oradea, sub conducerea lui Iosif Vulcan.
În 1897 obţine titlul de doctor în Drept „avec distinction“. Revine în ţară şi locuieşte un an la Curtea de Argeş, unde lucrează la Judecătorie. Este numit judecător la Medgidia şi îndeplineşte funcţia de primar timp de 4 luni, în 1899.
În mai 1900 vine la Constanţa, oraş pe care avea să nu-l mai părăsească niciodată. În 1910 devine primar al Constanţei. În acest răstimp, Ioan N. Roman insuflă urbei un aer cultural pentru care Nicolae Iorga a declarat că „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“.
Scrie articole în publicaţiile locale Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931, revista al cărei fondator este), Drapelul (unde era director-proprietar), Liberalul, Dobrogea Jună (în anii '20), dar şi în Neamul românesc (ziarul lui Nicolae Iorga) etc.
I. N. Roman înfiinţează „Societatea culturală dobrogeană“ împreună cu geograful Constantin Brătescu. Este ales preşedinte al Comitetului Pro Eminescu care dorea realizarea unei statui a poetului-nepereche pe malul mării, pentru a îndeplini testamentul literar al poetului. Sculptorul Oscar Han realizează bustul din bronz în 1930, dar numai un an mai târziu, Ioan N. Roman se stinge din viaţă. Opera este dezvelită mai târziu, la 15 august 1934, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, la festivitatea de Ziua Marinei.
În 1941, reşedinţa lui Ioan N. Roman, de pe strada Carol nr. 127 (actualul Bulevard Tomis) este bombardată. Casa găzduise din 1933 Biblioteca oraşului. Pentru onorarea unei vieţi dedicate Dobrogei şi afirmării sale în plan naţional, Biblioteca Judeţeană a Constanţei poartă din mai 2004 numele marelui înaintaş Ioan N. Roman. Urmaşii săi au luat calea exilului, trăind în Occident.
Vă mai recomandăm
Cartea de telefon a Constanţei din anul 1924. Cosmopolitul oraş-port avea abonaţi de toate naţiile
Se încarcă comentariile...
