Povestea singurului sfânt al musulmanilor, pe pământ românesc. Cum i s-a arătat în vis lui Baiazid al II-lea în timpul luptelor cu Ştefan cel Mare

Povestea singurului sfânt al musulmanilor, pe pământ românesc. Cum i s-a arătat în vis lui Baiazid al II-lea în timpul luptelor cu Ştefan cel Mare

Mausoleul lui Sari Saltuk Dede - Baba de la Babadag Sursă foto tulcea.djc.ro

În pămânul Dobrogei îşi doarme somnul de veci sfântul musulman care a întemeiat dinastia turco-tătară pe aceste meleaguri: Sari Saltuk Dede, dervişul venit din Imperiul Bizantin cu misiunea de a răspândi religia islamică şi pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Se întâmpla în anul 1262, înainte de fulminanta ascensiune a Imperiului Otoman, care a apărut pe harta lumii în anul 1299 - moment pe care Sari Saltuk nu l-a mai apucat, murind cu puţin timp înainte, în 1297, după aproape un secol de viaţă. 

Dobrogea era pe atunci un teritoriu al nimănui, aproape nepopulat, stăpânit la sud de Imperiul Bizantin, dar ocupat la nord de Hoarda de Aur.

Când armata de oşteni turci a descălecat în nordul muntos al Dobrogei, tabăra musulmană a fost aşezată la Vicus Novus (Satul Nou), Babadagul de astăzi. Localitatea şi-a luat numele de la Sari Saltuk Dede, pe care oştenii îl numeau Baba - „Părintele“ lor. 

Babadag înseamnă astfel, în turcă - „Muntele lui Baba“.

Sari Saltuk Dede a fost figura proeminentă a musulmanilor, învăţatul-luptător care a păstorit întreaga comunitate căpătând aura unui sfânt. 

Când a simţit că-i vine clipa de pe urmă, Baba a lăsat cu limbă de moarte să se ridice şapte cenotafuri, în Balcanic şi Anatolia, pentru ca nimeni să nu ştie unde este îngropat. Totuşi, oamenii locului au fost convinşi că dervişul a rămas şi după moarte pe acele meleaguri.

Legenda consemnată de călătorul turc Evlia Celebi, care a traversat Ţările Române în secolul 17, spune că mormântul a fost descoperit după semnul dat de turma de oi a lui Koyun-Baba (tatăl oilor). Ciobanul a observat că mioarele sale, când merg la păscut, ocolesc întotdeauna un loc anume - ceea ce l-a făcut să creadă că acolo se odihneşte Sari Saltuk Dede. În cinstea păstorului, dealul din apropierea Babadagului, unde el a fost înmormântat, îi poartă numele.

Sultanul Baiazid al II-lea l-a visat pe derviş, atunci când a condus campania împotriva lui Ştefan cel Mare, de cucerire a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, în 1484. Ajuns la Babadag,  pentru un popas înainte de a trece în Moldova, al optulea sultan al Imperiului Otoman adoarme rugându-se să primească de la Allah un semn despre soarta bătăliei. În vis îi apare chiar Sari Saltuk Dede, ocrotitorul Babadagului, care îi prevesteşte victoria şi îl roagă să-l scoată de sub mormanul de gunoi unde odihneşte.

Sari Saltuk Dede Sursă foto wikipedia.org

Dimineaţa, Baiazid dă ordin ca locul să fie curăţat, fiind găsit sarcofagul dervişului. Aici a fost ridicat mausoleul lui Sari Saltuk Dede, jefuit şi refăcut de-a lungul secolelor, care a rămas cel mai important loc de pelerinaj din România pentru musulmani. La mormântul dervişului care a întemeiat neamul turco-tătar pe teritoriul României s-au recules sultanii Imperiului Otoman în expediţiile lor spre cucerirea de noi ţinuturi, inclusiv Suleyman Magnificul, al zecelea sultan al otomanilor, care a vizitat Babadagul în 1538.


Mausoleul lui Sari Saltuk Dede, dervişul sanctificat al musulmanilor, este obiectiv turistic cu care oraşul se mândreşte. La festivitatea care a marcat restaurarea sa, de la 26 septembrie 2007, a participat inclusiv premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Nu departe de mausoleul lui Baba se odihneşte un alt conducător de oşti, Gazi Ali Paşa, care a ridicat o geamie ce îi poartă astăzi numele. Lăcaşul este străjuit de cişmeaua Kalaigi, la care se răcoresc pelerinii osteniţi de călătoria prin secetoasa Dobrogea.

Babadagul a fost cândva capitala Dobrogei. La finele anilor 1600, aici a fost mutată pentru doi ani (1677-1678), de la Silistra, reşedinţa paşalâcului. Aşezarea avea 100.000 de locuitori, 400 de prăvălii, hanuri, şcoli, seminarii, geamii - un centru urban în toată puterea cuvântului.

Oraşul Babadag din Tulcea Sursă foto primaria-babadag.ro

Vă mai recomandăm

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

VIDEO Dobrogea, peisaj de secol XIX. Căutarea sclavului Carfin din „Aferim!“, pe ecranul Festivalului de la Berlin

VIDEO A plecat din România acum 73 ani şi are pe perete harta Dobrogei. Kemal Karpat, la 92 ani: „Am păstrat limba română oriunde m-am dus“

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

Cel mai frumos sat din Dobrogea. 2 Mai, locul unde răsare marea

Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi şi a unei şcoli din Constanţa

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările