Pericolul migraţiei pe Marea Neagră, între realitate şi manipulare. Ce sistem special foloseşte Garda de Coastă pentru a detecta tot ce mişcă

Publicat: 18.09.2017 17:55

Ultima actualizare: 05.08.2022 05:41

Numărul cazurilor de migraţie pe Marea Neagră a ajuns la 5 într-o lună FOTO Politia de frontiera

Conform datelor oficiale ale Gărzii de Coastă, începând cu data de 13 august 2017 s-a reactivat migraţia pe Marea Neagră. În numai o lună poliţiştii au depistat 482 de persoane care încercau să intre pe mare ilegal în România. Cu toate acestea, analiştii spun că fenomenul nu este unul îngrijorător.

Conform comisarului şef Laurenţiu-Cristian Ciucu, director adjunct al Gărzii de Coastă Constanţa, ”ne confruntăm cu un fenomen de migraţie la Marea Neagră, o migraţie care a mai fost şi între anii 2013 şi 2015, când am gestionat 12 cazuri cu aproximativ 600 de persoane. Anul acesta, începând cu 13 august şi până astăzi, am avut 5 cazuri de migraţie ilegală (482 de persoane). Vreau să vă asigur că Poliţia de Frontieră are capacităţile necesare să gestioneze orice tip de caz de migraţie la frontierele României. Nu poate să intre nimeni pe mare fără ca noi să detectăm”.

Migranţii vin de pe coasta de Nord a Turciei, care este foarte vastă. Sunt anumite locaţii pe care Poliţia de Frontieră, alături de autorităţile turce le monitorizează. Însă, situaţia este dinamică şi se schimbă de la o zi la alta de aceea este foarte greu să se stopeze acest fenomen. Dacă în anul 2016 nu a fost identificat niciun caz de migraţie pe mare, acum, într-o singură lună au fost 5 cazuri. Să fie acesta un semn că se schimbă rutele pe care călăuzele le folosesc pentru a duce migranţii către Europa Centrală şi de Vest?

Refugiaţii nu vizează România

Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning Bucureşti şi analist de politică externă, ne asigură explică faptul că această creştere ”vine pe un fond al al răcirii relaţiilor bilaterale între Turcia şi Uniunea Europeană, însă dimensiunea acestui fenomen este minoră spre marginală, mai ales că România nu este o ţară de destinaţie a migranţilor. Ei vizează, de fapt, Europa Centrală”.

Ca dovadă pentru acest interes scăzut stă numărul mic de refugiaţi pe care ţara noastră îi găzduieşte la ora actuală. ”În taberele din România noi avem doar vreo 700 de oameni faţă de un angajament luat faţă de U.E. de 6.200. Deci noi suntem mult, mult şi sub capacitate şi sub angajamente, pentru că refugiaţii nu vizează ca ţintă finală România. Eu nu aş fi extrem de îngrijorat de această creştere, este o chestiune care trebuie gestionată”, adaugă analistul de politică externă Iulian Chifu.

În opinia sa, cele 5 cazuri de migraţie pe Marea Neagră din ultima lună pot fi puse, probabil, pe seama ”unui anumit tip de blocaj pe ruta balcanică unde lucrurile sunt deja ştiute şi cunoscute, motiv pentru care există de această dată şi testul acesta către România. Suntem la nivelul unui fenomen, dar nu aş trece-o la nivelul de ameninţare. Sunt sigur că autorităţile noastre în cadrul interogatoriilor discută inclusiv componenta care ţine de eventualii terorişti care ar însoţi un asemenea grup, la fel şi călăuzele sunt identificate. Pe zona aceasta am deplină încredere în autorităţi”, conchide Iulian Chifu.

România are capacitatea de a gestiona astfel de situaţii

Analistul militar Ion Petrescu ridică unele semne de întrebare legate de momentul în care migraţia pe Marea Neagră s-a reactivat. ”Întrebarea formulată de cei care nu se lasă păcăliţi de aparenţe este una de bun simţ: cine a dat acum <<undă verde>> celor care controlează reţelele de traficanţi ai migranţilor veniţi din state situate în Orientul Mijlociu? Destul de stranie este coincidenţa, între începerea exerciţiului militar bilateral rus-belarus Zapad 2017/Vest 2017 (14 septembrie) şi precedarea acestuia, cu doar câteva zile înainte, de primul <<batalion>> de fiinţe umane scăpate, în mod ciudat, de filtrul instituit de autorităţile turceşti, în apele Mării Negre. Nu putem exclude posibilitatea unor stimulări financiare localizabile în spaţiul răsăritean al bătrânului nostru continent.”

Ion Petrescu crede că România va face faţă unui nou val de tentative de a se intra ilegal în ţară pe mare. ”Viaţa a demonstrat, la primul val de refugiaţi, că serviciile secrete româneşti, poliţia de frontieră şi agenţiile specializate de la Bucureşti au găsit modalităţi de a controla tentativele de trecere ilegală a graniţei noastre terestre şi maritime. Acesta este reperul pragmatic care justifică încrederea că, în varianta unui nou val de migraţie, România – fără a ridica garduri metalice şi fără a trimite subunităţi ale armatei la frontieră, precum au procedat unele state limitrofe – are capacitatea de a gestiona astfel de situaţii cu sânge rece, transparenţa mediatică fiind o probă a determinării pentru soluţii conform legislaţiei în vigoare”.

Modul ”civilizat” în care ţara noastră a reacţionat până acum în faţa cazurilor de migraţie este considerat de către analistul militar Ion Petrescu drept o dovadă a competenţei şi profesionalismului autorităţilor române.

”Preşedintele României merită o bilă albă pentru modul în care a gestionat, până acum şi cu siguranţă şi în continuare, dosarul migranţilor. Atitudinea României a fost şi rămâne una civilizată, calmă, europeană - lipsită de stridenţe oratorice, care nu folosesc nimănui -, dar consolidată de reacţia, fără ezitări, a autorităţilor menite a gestiona o asemenea situaţie, una care, dincolo de aspectele umanitare, are şi certe finalităţi geopolitice, în concepţia unor actori internaţionali cu calcule deloc neglijabile”, a adăugat Ion Petrescu.

Sistemul SCOMAR detectează tot ce mişcă la 30 de kilometri în larg

Pentru depistarea oricăror ambarcaţiuni suspecte de trafic cu migranţi, Garda de Coastă foloseşte sistemul SCOMAR ce constituie o componenta a Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat, fiind un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologie modernă, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră. Se asigură astfel transmiterea informaţiilor obţinute de la staţiile de senzori la Centrul de Comandă şi Control.

Sistemul SCOMAR este alcătuit din staţii de senzori, reţele de comunicaţii şi Centrul de Comandă şi Control. Staţiile de senzori detectează, identifică şi urmăresc navele suspecte, folosind funcţiile radarului şi ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obţinute către Centrul de Comanda şi Control, unde ameninţarea este analizată şi apreciată. Mai departe sunt transmise dispoziţiuni de interceptare şi/sau de salvare, de la caz de caz de către structurile special destinate.