Percheziţii la o grupare de proxeneţi din Mangalia. Racolau fete sărace şi le puneau să se prostitueze

Percheziţii la o grupare de proxeneţi din Mangalia. Racolau fete sărace şi le puneau să se prostitueze

Arhiva Adevărul

Procurorii DIICOT au reţinut pentru audiere 9 persoane din Mangalia pe care le acuză de săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

Percheziţiile au avut loc în dimineaţa zilei de miercuri, 10 iunie, la 9 adrese din municipiul Mangalia, judeţul Constanţa. Procurorii DIICOT Suceava vizează destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

„În fapt, s-a reţinut că cei 9 suspecţi, toţi din municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, au constituit în cursul anului 2017 un grup infracţional organizat şi, în perioada august 2017 - martie 2018, au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunilor de proxenetism, trafic de persoane şi trafic de minori, membrii grupului obţinând foloase patrimoniale importante în urma determinării şi/sau înlesnirii practicării prostituţiei, precum şi în urma exploatării sexuale a mai multor tinere, unele dintre acestea fiind minore”, spun anchetatorii.

Concret, membrii grupului racolau persoane tinere de sex feminin din zona rurală a judeţului Constanţa, care, în principal, proveneau din familii dezorganizate cu o situaţie materială precară şi care erau transportate pe raza altor localităţi din ţară (Suceava, Botoşani, Brăila, Buzău, Bistriţa, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Târgu-Jiu, etc.) unde erau cazate în apartamente închiriate în regim hotelier sau chiar în unităţi hoteliere, unde întreţineau raporturi şi acte sexuale contra cost cu diverşi „clienţi”, banii astfel obţinuţi revenind membrilor grupului.

Cum acţionau proxeneţii

„În realizarea activităţii infracţionale membrii grupului, sau chiar tinerele care practicau prostituţia, instruite de aceştia, au postat anunţuri în mediul online. În ceea ce priveşte această activitate, membrii grupului le instruiau pe tinere cu privire la modul gestionării anunţurilor postate, astfel încât acestea să fie primele în lista de căutări afişată de site, urmărindu-se racolarea unui număr mai mare de „clienţi”  şi, în final, obţinerea unor sume mai mari. De asemenea, tinerele erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum şi cu privire la modul de abordare a „clienţilor”, membrii grupului stabilind aceleaşi tarife când acţionau pe raza aceleiaşi localităţi. De exemplu, pe raza municipiului Suceava, membrii grupului impuneau practicarea unor tarife mai mari, respectiv 150 de lei pentru un singur act sexual normal sau oral (cu finalizare), 250 de lei pentru o oră şi 400 de lei pentru sex anal, în timp ce pe raza altor localităţi ca Târgu-Jiu, Arad sau Oradea s-au practicat tarife mai mici.

Membrii grupării infracţional organizate, în baza unei înţelegerii anterioare, şi-au stabilit localităţile din ţară în care să acţioneze eficient, având ca scop final maximizarea câştigurilor. Astfel, membrii grupului urmăreau ca în aceeaşi perioadă, pe raza aceleiaşi localităţi, să practice prostituţia sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, sens în care la diferite intervale de timp localitatea, respectiv locaţia, erau schimbate, membrii folosind metoda cunoscută cu denumirea de „touring” (turism sexual), ce presupune schimbarea la o anumită perioadă de timp a spaţiilor de cazare, precum şi a oraşelor în care persoanele de sex feminin au practicat prostituţia.

Totodată, prin folosirea acestei metode, membrii grupului nu atrăgeau atenţia organelor de urmărire penală, având în vedere faptul că aceştia nu acţionau pe raza localităţii de domiciliu, iar documentarea şi probarea activităţii infracţionale era îngreunată în aceste condiţii. Ba mai mult, aceştia acţionau „din umbră”, sens în care le instruiau pe tinerele care practicau prostituţia sau erau exploatate sexual cu privire la închirierea imobilelor, cu privire la postarea anunţurilor, cu privire la abordarea clienţilor şi cu privire la modalitatea de remitere a sumelor obţinute în urma întreţinerii de raporturi sau acte sexuale contra cost, pentru a crea aparenţa că activitatea de prostituţie se desfăşoară de către aceste tinere pe cont propriu. Astfel, de regulă, în cazul închirierii de apartamente nu se întocmeau contracte în formă scrisă, deşi membrii grupului erau cei care căutau astfel de locaţii şi, uneori, îl contactau pe proprietar în vederea încheierii contractului. În general, tinerele care practicau prostituţia erau folosite la activitatea de închiriere a apartamentelor sau a camerelor de hotel/pensiune.

Persoanele vătămate erau supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care erau organizaţi, urmăreau să aibă un control asupra acestora şi a sumelor încasate de la „clienţi”. În acest sens, membrii grupului locuiau în aceleaşi locaţii folosite la practicarea prostituţiei, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile, în ipoteza în care nu se aflau în aceleaşi locaţii, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obţinute, banii fiind remişi în mod direct. În unele cazuri sumele erau puse la dispoziţia membrilor grupului prin intermediari sau prin intermediul unui serviciu de transfer de bani. Astfel, pentru a ascunde legăturile dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia, banii erau transferaţi unor rude (părinţi, fraţi, veri) sau persoane din anturajul membrilor (prieteni, concubine, etc.).

Ascunderea legăturilor dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia, constituia o preocupare specială în cazul minorelor traficate, aceştia cunoscând că faptele comise faţă de minori sunt mai grave. Astfel, la postarea anunţurilor pe site nu se foloseau fotografiile care le reprezentau pe minore, aşa cum se proceda în cazul tinerelor majore, ci se utilizau imagini descărcate de pe alte site-uri de profil care reprezentau persoane de sex feminin îmbrăcate sumar sau în lenjerie intimă, având faţa blurată pentru a nu putea fi recunoscute”, spun procurotii DIICOT.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Dosar DIICOT. Cât valorează viaţa unei minore pe piaţa proxeneţilor

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările