Patru sinagogi din România, restaurate. Lăcaşul de cult mozaic al Constanţei este cap de listă

Patru sinagogi din România, restaurate. Lăcaşul de cult mozaic al Constanţei este cap de listă

Sinagoga din Constanţa Foto Adevărul Constanţa

Aurel Vainer, liderul evreilor din România, a anunţat cele patru oraşe unde sinagogile vor redeveni funcţionale. Constanţa va avea, din nou, lăcaş de cult mozaic.

Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a făcut anunţul pe contul său de Facebook privind cele patru sinagogi care vor fi redate publicului. Pentru a da vestea bună, Vainer a făcut apel la o zicală românească.

O veche zicală românească spune că «promisiunea dată este datorie curată». În ultimele zile, am primit câteva veşti bune, privind Sinagoga din Constanţa, Sinagoga din Cetate - Timişoara, Templul Unirea Sfântă din Bucureşti şi Sinagoga din Hârlău, pe care doresc să le împărtăşesc cu dumneavoastră :

• a fost finalizată întreaga documentaţie tehnică, arhitecturală şi de proiectare, necesară pentru reabilitarea Sinagogii din Constanţa, urmând ca procesul efectiv să înceapă în cel mai scurt timp posibil.

• astăzi, am lansat lucrările de realizare a studiilor preliminare, expertizei şi proiectării pentru Sinagoga din Cetate, Timişoara, documentele esenţiale pentru restaurarea şi reabilitarea acestui important edificiu religios;

• A început etapa finală a lucrărilor de reabilitare constructivă, funcţională şi artistică a Templului Unirea Sfântă din Bucureşti (devenit între timp locaţia Muzeului de Istorie a Evreilor din România) şi a Sinagogii din Hârlău, judeţul Iaşi. Aceste două obiective (Templul Unirea Sfântă şi Sinagoga din Hârlău) vor fi gata în următoarele luni. Situată pe DN Târgu Frumos - Botoşani, Sinagoga din Hârlău este un important monument de Cult Mozaic, având picturi sinagogale dintre cele mai frumoase din România.

• Pe data de 14 decembrie 2015 va fi reinaugurată Sinagoga Merarilor din Iaşi, restaurată integral.

Doresc să mulţumesc, pe această cale, Guvernului României şi Secretariatului de Stat pentru Culte pentru înţelerea şi sprijinul esenţial pe care l-au acordat Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Vom acţiona cu vigoare şi în continuare, la toate aceste obiective, pentru avansarea cât mai accelerată şi de bună calitate a lucrărilor prevăzute în perioada următoare, dar mai ales pentru păstrarea şi readucerea la viaţă (acolo unde este cazul) a întregului patrimoniu al evreilor din România.

Alături de mine au contribuit, cu dedicaţie şi mult succes, la pornirea şi desfăşurarea acestor lucrări importante: dl. Ovidiu Banescu - Director Economic al FCER, dl. Rudy Marcovici - Director al Centrului pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar din cadrul FCER, domnul Silviu Vexler - Consilier Personal al Preşedintelui FCER, doamna Lucia Apostol - Director Adjunct al CAPI, domnul Sorin Lucian Ionescu - Preşedinte al Comunitatea Evreilor din Constanţa, doamna Luciana Friedmann - Preşedinte al Comunităţii Evreilor din Timişoara, domnul Ghiltman Abraham - Preşedinte al Comunităţii Evreilor din Iaşi, cărora le adresez cele mai sincere mulţumiri“, a scris Aurel Vainer.

Constanţa a avut două sinagogi, una în Peninsulă pe strada C.A.Rosetii, alta pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, dar a supravieţuit timpurilor doar cea de pe strada C.A.Rosetti. Aceasta a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu. „Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Naţionale Constanţa. De altfel, aici există toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii cu templul israelit.
 
Templul are 13 metri înălţime. „Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.

În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereţi, bolţi şi arce. De asemenea, este necesară restaurarea elementelor decorative. Acoperişul va fi reconstruit, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale. În prezent, acoperişul este în totalitate prăbuşit, au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. Investiţia necesară estimată este de 1 milion de euro.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Reabilitarea celebrei ruine a sinagogii din Constanţa va costa 1 milion de euro

Evreii din Constanţa au fost în zi de mare sărbătoare la rabinul din Bucureşti şi au vizitat cea mai veche sinagogă din România

Cum a scăpat un evreu şi părinţii săi ca printr-o minune de lagărul de exterminare. Viaţa lui Dan Bacalu, trăită între teroare şi lipsuri

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările